Jumătate din exporturi, la două companii. Cine controlează floarea-soarelui a Moldovei

Republica Moldova a înregistrat în perioada august 2025 – ianuarie 2026 cel mai mare volum de export de floarea-soarelui din istoria sa recentă, cultura oleaginoasă devenind principalul pilon al comerțului agricol extern. Potrivit analizei economistului Iurie Rija, în acest interval au fost exportate 494.269 de tone de floarea-soarelui, un record absolut, cu 40% mai mult decât în perioada similară a sezonului precedent, când exporturile au constituit 353.514 tone.

Dimensiunea acestui rezultat este și mai evidentă în comparație cu sezoanele anterioare: volumul actual este de două ori mai mare decât cel din august 2023 – ianuarie 2024 și de peste trei ori superior exporturilor realizate în perioada august 2022 – ianuarie 2023. Performanța a fost posibilă datorită ferestrelor logistice funcționale și interesului constant din partea procesatorilor și traderilor regionali, care au permis valorificarea rapidă a cantităților disponibile.

Pe lângă creșterea volumelor, sezonul 2025–2026 se remarcă și printr-un nivel ridicat al prețului mediu de export, care a ajuns la 11,15 lei per kilogram. Acesta este cu 3% mai mare față de sezonul precedent și cu 43% peste nivelul din sezonul 2023–2024, când prețul mediu era de doar 7,82 lei/kg. Evoluția combinată a volumelor și prețurilor s-a reflectat direct în valoarea totală a exporturilor, care a atins 5 miliarde 500 milioane de lei, un nivel fără precedent. Comparativ cu sezonul precedent, creșterea este de 44%, iar față de sezonul 2023–2024, încasările sunt de aproape trei ori mai mari.

Ritmul accelerat al exporturilor s-a menținut și la începutul anului 2026. În luna ianuarie, Republica Moldova a exportat 106.434 de tone de floarea-soarelui, un volum record pentru această lună, de peste două ori mai mare decât în ianuarie 2025 și ianuarie 2024. Prețul mediu din ianuarie 2026 a fost de 11,49 lei/kg, în creștere față de decembrie 2025, dar cu circa 5% mai mic comparativ cu ianuarie 2025.

Din totalul exporturilor din sezonul analizat, primele două companii concentrează aproape jumătate din volum, evidențiind existența unui nucleu dur de exportatori. Liderul exporturilor definitive este Orom-Imexpo SRL, cu 96.486,6 tone, echivalentul a 25% din total, urmat de Rusagro SRL, cu 81.887,5 tone, și Valdalex Grains, cu aproape 43.000 de tone. Atunci când sunt incluse și livrările realizate prin intermediul zonelor economice libere, grupul Rusagro devine lider absolut al sezonului, cu un total de 102.617 tone direcționate spre export sau procesare.

Din perspectiva destinațiilor, Turcia este principalul partener comercial, cu 236.103 tone importate, aproape jumătate din totalul exportat, urmată de România, cu 191.541 tone, și Bulgaria, care se remarcă printr-un preț mediu mai ridicat.

Analiza scoate însă în evidență și o problemă structurală. Pe fondul prețurilor competitive și al plăților rapide oferite de traderi, fermierii preferă vânzarea imediată a florii-soarelui ca materie primă. Procesatorii interni rămân cu volume mai mici, deoarece termenul de achitare pentru uleiul exportat este, de regulă, între 45 și 90 de zile, ceea ce le limitează capacitatea de a concura cu traderii la capitolul lichidități.

Astfel, succesul exporturilor de floarea-soarelui evidențiază o dilemă majoră a sectorului agricol moldovenesc: pe de o parte, nevoia fermierilor de bani rapizi, iar pe de altă parte, obiectivul strategic de a dezvolta procesarea locală și de a exporta produse cu valoare adăugată mai mare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#floarea soarelui #export #companii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Peste 600 de milioane de lei au fost contabilizate eronat, subevaluate sau raportate necorespunzător la Ministerul Afacerilor Interne, arată auditul Curții de Conturi pentru anul 2025. Auditorii au descoperit active înregistrate greșit de 260 de milioane de lei, patrimoniu subevaluat cu 189 de milioane lei, granturi supraevaluate cu 156 de milioane de lei și alte milioane raportate eronat în cheltuieli și reparații.

Raportul scoate la iveală și probleme în gestionarea parcului auto al MAI. La sfârșitul anului trecut, ministerul administra 3417 mijloace de transport, dintre care 405 erau nefuncționale, iar aproape 1247 de vehicule funcționale nu aveau sisteme GPS instalate. În același timp, cheltuielile pentru parcul auto au ajuns la 123,1 milioane de lei, dintre care 93,2 milioane pentru combustibil și lubrifianți, iar 29,8 milioane pentru întreținere și asigurare. Curtea de Conturi a constatat utilizarea parțială a sistemului GPS, neconcordanțe între datele GPS și foile de parcurs, depășiri ale limitelor de parcurs și chiar cheltuieli pentru alimentarea unor mașini declarate nefuncționale.

Auditul mai arată că MAI nu a înregistrat în evidența contabilă 45 de edificii cu suprafața totală de peste 51 de mii de metri pătrați, iar în gestiunea ministerului figurau active uzate moral și fizic în valoare de 141 de milioane de lei, inclusiv clădiri abandonate, construcții nefinalizate și proiecte nevalorificate. Auditorii au identificat 51 de clădiri neutilizate sau aflate într-o stare avansată de degradare, dar și construcții abandonate de ani de zile, inclusiv o remiză de pompieri din Revaca, unde lucrările sunt blocate de peste 14 ani.

O altă problemă majoră a fost depistată la proiectul de dotare cu autospeciale pentru stingerea incendiilor, finanțat printr-un grant oferit de Agenția Japoneză de Cooperare Internațională. Potrivit Curții de Conturi, operațiunile financiare aferente proiectului, realizate în perioada 2022–2024, au fost recunoscute integral abia în 2025, după recepționarea autospecialelor. În rezultat, veniturile din granturi au fost supraevaluate cu 156,1 milioane de lei, iar cheltuielile – cu 3,4 milioane de lei.

Probleme persistă și la înregistrarea bunurilor la cadastru. Deși MAI a întreprins unele măsuri în 2025, la finalul anului rămâneau neînregistrate 247 de clădiri și 13 terenuri.

Raportul mai arată că infrastructura sistemului TETRA, utilizat pentru comunicațiile operative ale Poliției de Frontieră și ale Serviciului 112, figurează juridic în patrimoniul unei companii private, deși este utilizată de stat. Mai mult, bunuri strategice estimate la 31,2 milioane de lei au fost puse sub sechestru într-un litigiu comercial pentru datorii de circa 2,3 milioane de lei.