Jumătate din exporturi, la două companii. Cine controlează floarea-soarelui a Moldovei

Republica Moldova a înregistrat în perioada august 2025 – ianuarie 2026 cel mai mare volum de export de floarea-soarelui din istoria sa recentă, cultura oleaginoasă devenind principalul pilon al comerțului agricol extern. Potrivit analizei economistului Iurie Rija, în acest interval au fost exportate 494.269 de tone de floarea-soarelui, un record absolut, cu 40% mai mult decât în perioada similară a sezonului precedent, când exporturile au constituit 353.514 tone.

Dimensiunea acestui rezultat este și mai evidentă în comparație cu sezoanele anterioare: volumul actual este de două ori mai mare decât cel din august 2023 – ianuarie 2024 și de peste trei ori superior exporturilor realizate în perioada august 2022 – ianuarie 2023. Performanța a fost posibilă datorită ferestrelor logistice funcționale și interesului constant din partea procesatorilor și traderilor regionali, care au permis valorificarea rapidă a cantităților disponibile.

Pe lângă creșterea volumelor, sezonul 2025–2026 se remarcă și printr-un nivel ridicat al prețului mediu de export, care a ajuns la 11,15 lei per kilogram. Acesta este cu 3% mai mare față de sezonul precedent și cu 43% peste nivelul din sezonul 2023–2024, când prețul mediu era de doar 7,82 lei/kg. Evoluția combinată a volumelor și prețurilor s-a reflectat direct în valoarea totală a exporturilor, care a atins 5 miliarde 500 milioane de lei, un nivel fără precedent. Comparativ cu sezonul precedent, creșterea este de 44%, iar față de sezonul 2023–2024, încasările sunt de aproape trei ori mai mari.

Ritmul accelerat al exporturilor s-a menținut și la începutul anului 2026. În luna ianuarie, Republica Moldova a exportat 106.434 de tone de floarea-soarelui, un volum record pentru această lună, de peste două ori mai mare decât în ianuarie 2025 și ianuarie 2024. Prețul mediu din ianuarie 2026 a fost de 11,49 lei/kg, în creștere față de decembrie 2025, dar cu circa 5% mai mic comparativ cu ianuarie 2025.

Din totalul exporturilor din sezonul analizat, primele două companii concentrează aproape jumătate din volum, evidențiind existența unui nucleu dur de exportatori. Liderul exporturilor definitive este Orom-Imexpo SRL, cu 96.486,6 tone, echivalentul a 25% din total, urmat de Rusagro SRL, cu 81.887,5 tone, și Valdalex Grains, cu aproape 43.000 de tone. Atunci când sunt incluse și livrările realizate prin intermediul zonelor economice libere, grupul Rusagro devine lider absolut al sezonului, cu un total de 102.617 tone direcționate spre export sau procesare.

Din perspectiva destinațiilor, Turcia este principalul partener comercial, cu 236.103 tone importate, aproape jumătate din totalul exportat, urmată de România, cu 191.541 tone, și Bulgaria, care se remarcă printr-un preț mediu mai ridicat.

Analiza scoate însă în evidență și o problemă structurală. Pe fondul prețurilor competitive și al plăților rapide oferite de traderi, fermierii preferă vânzarea imediată a florii-soarelui ca materie primă. Procesatorii interni rămân cu volume mai mici, deoarece termenul de achitare pentru uleiul exportat este, de regulă, între 45 și 90 de zile, ceea ce le limitează capacitatea de a concura cu traderii la capitolul lichidități.

Astfel, succesul exporturilor de floarea-soarelui evidențiază o dilemă majoră a sectorului agricol moldovenesc: pe de o parte, nevoia fermierilor de bani rapizi, iar pe de altă parte, obiectivul strategic de a dezvolta procesarea locală și de a exporta produse cu valoare adăugată mai mare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#floarea soarelui #export #companii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina