Bancomatul devine muzeu: 310 milioane de plăți fără cash

Datele publicate de Banca Națională a Moldovei arată o creștere puternică a utilizării cardurilor bancare în Republica Moldova, atât pentru plăți fără numerar, cât și pentru retrageri de numerar. În total, au fost înregistrate 341,0 milioane de operațiuni, cu o valoare cumulată de 208,7 miliarde de lei.

Plățile fără numerar au constituit cea mai mare parte a operațiunilor cu carduri emise în Republica Moldova. Numărul acestora a ajuns la 310,1 milioane de tranzacții, cu o valoare totală de 104,2 miliarde de lei. Majoritatea covârșitoare a plăților au fost efectuate cu carduri de debit – peste 305 milioane de operațiuni, în timp ce cardurile de credit au fost utilizate în aproximativ 4,9 milioane de cazuri.

După sistemul de plată, MasterCard a concentrat cele mai multe tranzacții fără numerar, urmat de Visa, în timp ce American Express a avut un rol marginal.
Din punct de vedere al locației, cele mai multe plăți au fost realizate în rețeaua altor bănci din Republica Moldova, urmate de operațiunile „on-us” (în rețeaua propriei bănci) și de cele efectuate în străinătate.

Plățile cu prezența fizică a cardului au rămas dominante, însă tranzacțiile online (e-commerce) și cele realizate prin instrumente de plată electronice cu acces la distanță (IPAD) au cumulat zeci de milioane de operațiuni, confirmând extinderea rapidă a plăților digitale.

În paralel, retragerile de numerar au totalizat 30,9 milioane de operațiuni, cu o valoare de 104,4 miliarde de lei. Și în acest caz, cardurile de debit au fost utilizate aproape exclusiv.
Cea mai mare parte a numerarului a fost retrasă din rețeaua proprie a băncilor, în timp ce retragerile din străinătate au avut o pondere redusă.

Tranzacțiile realizate în Republica Moldova cu carduri emise în străinătate au însumat 33,0 milioane de operațiuni, cu o valoare totală de 24,3 miliarde de lei.
Plățile fără numerar au dominat și acest segment, atât ca număr, cât și ca valoare, iar Visa și MasterCard au concentrat aproape integral operațiunile.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#retrageri #cash #card

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul premier Ion Sturza consideră că reforma bugetar-fiscală propusă de Guvern este, în ansamblu, una echilibrată, cu un impact pozitiv asupra veniturilor bugetare, chiar dacă efectele reale vor depinde de evoluția economiei și de comportamentul contribuabililor.

Într-o analiză publicată pe rețelele Facebook, Sturza afirmă că proiectul, conceput inițial pentru a aduce mai mulți bani la buget, s-a transformat într-o reformă „aproape neutră” din punct de vedere fiscal. Potrivit calculelor sale, unele măsuri vor reduce veniturile bugetare cu aproximativ 1,5–1,8 miliarde de lei, însă alte modificări vor genera încasări suplimentare de 3,5–4,3 miliarde de lei, ceea ce ar însemna un câștig net de 1,5–2,5 miliarde de lei.

Fostul premier estimează că majorarea scutirii personale va diminua veniturile bugetului cu circa 800 de milioane de lei, iar extinderea facilităților pentru profitul reinvestit cu încă 150–200 de milioane de lei. În același timp, majorarea impozitului pe dividende și câștigurile de capital, accizele mai mari la produsele considerate „vicii”, acciza la motorină, taxa suplimentară pe profitul băncilor, majorarea TVA pentru sectorul HoReCa și taxarea coletelor poștale ar urma să compenseze aceste pierderi și să aducă venituri suplimentare.

„Modest, dar totuși pe plus. Nu este o reformă extractivă, dar nici un mare stimulent pentru economie”, a remarcat Ion Sturza.

Totodată, el avertizează că estimările sunt teoretice și că rezultatele finale vor depinde de reacția economiei. În opinia sa, dacă economia va răspunde pozitiv, reforma ar putea aduce în următorii doi-trei ani încă 1,5–2 miliarde de lei la buget. În schimb, dacă vor scădea consumul, vor crește contrabanda sau băncile își vor reduce profitul impozabil prin optimizări fiscale, efectul asupra veniturilor bugetare ar putea deveni aproape neutru.

Sturza observă și o contradicție în filosofia reformei. Deși apreciază că aceasta este aliniată practicilor europene, fostul premier consideră că majorarea impozitării dividendelor și a câștigurilor de capital reduce atractivitatea investițiilor și randamentul capitalului, ceea ce nu reprezintă cel mai puternic argument pentru atragerea investitorilor.

În același timp, Ion Sturza apreciază modul în care Guvernul a comunicat reforma, afirmând că aceasta a fost prezentată „ca la carte”, prin accentul pus pe taxarea băncilor și a produselor cu accize majorate, ceea ce, în opinia sa, demonstrează „o altă formă de comunicare și o maturitate politică a tehnocrației moldovenești”.

În final, fostul premier le recomandă atât susținătorilor, cât și criticilor reformei să nu se grăbească cu concluziile, apreciind că actualul pachet fiscal reprezintă „o variantă acceptabilă pentru aproape toți”, neutră din punct de vedere politic și cu potențial de a avea un impact economic și social pozitiv.