Dezastru umanitar. Unul din cinci ucraineni şi-a părăsit casa după invazia Rusiei

20 Mart. 2022, 10:45
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
20 Mart. 2022, 10:45 // Actual //  bani.md

Mai mult de o cincime din cele 44 de milioane de persoane care trăiau în Ucraina înainte ca Rusia să invadeze ţara luna trecută au fost strămutate în interiorul ţării sau au fugit în alte ţări, potrivit estimărilor Organizaţiei Naţiunilor Unite.

Iar pentru cei care au rămas în ţară, milioane de oameni se confruntă zilnic cu o luptă pentru supravieţuire, în timp ce oraşele afectate puternic de lupte sunt sărace în alimente, nu au apă curată, nu au acces la asistenţă medicală şi funcţionează în multe locuri fără căldură şi electricitate.

Organizaţia Internaţională pentru Migraţie a Organizaţiei Naţiunilor Unite a declarat într-un raport din această lună că „se estimează că peste 12 milioane de persoane sunt blocate în zonele afectate sau nu pot pleca din cauza riscurilor sporite de securitate, a distrugerii podurilor şi a drumurilor, precum şi a lipsei de resurse sau de informaţii cu privire la locul unde pot găsi siguranţă şi cazare”, potrivit The New York Times.

Vineri, Naţiunile Unite au finalizat primul convoi de ajutoare umanitare urgente către un oraş greu afectat din estul Ucrainei, livrând provizii medicale, apă îmbuteliată, mese gata de consum şi conserve pentru a ajuta aproximativ 35.000 de persoane din Sumy.

„Sperăm că acesta este primul din multe transporturi livrate oamenilor prinşi în capcana luptelor”, a declarat Amin Awad, coordonatorul de criză al ONU în Ucraina.

Viteza cu care s-a derulat criza umanitară este fără precedent în istoria modernă a Europei, transformând ceea ce fusese o naţiune paşnică într-un coşmar de distrugere şi moarte în doar câteva săptămâni. Peste trei milioane de persoane au fugit din Ucraina de la începutul invaziei ruseşti, la 24 februarie, iar aproximativ 6,5 milioane de persoane au fost forţate să-şi părăsească locuinţele din cauza luptelor.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

21 Nov. 2026, 10:51
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
21 Nov. 2026, 10:51 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

România pregătește construcția unui nou pod rutier peste Prut, în zona Stânca–Costești, care va permite camioanelor să traverseze frontiera cu Republica Moldova fără să mai utilizeze drumul de pe barajul lacului de acumulare. Proiectul prevede un pod de 170 de metri, o șosea de legătură de 5,73 kilometri și un punct vamal modern, cu șase porți pe fiecare sens de circulație. Costul estimat al lucrărilor se apropie de jumătate de miliard de lei românești.

Potrivit documentației de mediu consultate de publicația APIX.ro, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) pregătește investiția în județul Botoșani, cea mai mare parte a noii legături rutiere urmând să fie construită pe teritoriul Republicii Moldova.

În prezent, traversarea frontierei la Stânca–Costești se realizează pe barajul lacului de acumulare. Din motive de siguranță, circulația și staționarea camioanelor sunt restricționate, ceea ce contribuie la formarea blocajelor în punctul de trecere a frontierei.

Noul pod va fi amplasat mai la sud de actuala trecere, iar infrastructura vamală va include benzi dedicate camioanelor, pentru fluidizarea transportului de mărfuri între cele două țări.

Conform proiectului, pe teritoriul României, drumul se va desprinde din DN24C printr-un sens giratoriu amplasat la aproximativ 300 de metri de localitatea Stânca, din orașul Ștefănești. Traseul va continua circa 1,7 kilometri până la frontieră, după care va traversa Prutul și se va prelungi cu aproximativ patru kilometri pe teritoriul Republicii Moldova, până la conectarea cu drumul regional R7.

Șoseaua va avea inițial câte o bandă pe sens, însă proiectanții propun rezervarea terenului necesar pentru o eventuală extindere ulterioară la profil de drum expres.

Studiul de fezabilitate analizează două soluții tehnice pentru realizarea podului. Prima variantă, cu grinzi metalice și placă de beton, presupune lucrări estimate la 477,1 milioane de lei românești, fără TVA. Cea de-a doua variantă, cu structură din beton, ar costa aproximativ 480,8 milioane de lei românești.

Aceste sume reprezintă doar costurile lucrărilor de construcții și montaj, valoarea totală a investiției urmând să fie stabilită ulterior.

În ceea ce privește calendarul, proiectanții estimează șase luni pentru elaborarea proiectului tehnic și obținerea documentației de autorizare, urmate de 24 de luni pentru execuția lucrărilor. Termenele sunt estimative, nefiind anunțată deocamdată o dată certă pentru începerea șantierului.