Economia moldovenească la răscruce. Transportul şi turismul s-au comprimat la jumătate

În luna martie s-a împlinit exact un an de la criza covid când au fost înregistrate primele infectări în Republica Moldova. Autorităţile de la Chişinău, la fel ca şi autorităţile altor state, au aprobat o serie de restricţii de circulaţie şi au limitat activitatea businessului. Acest lucru s-a făcut pentru a opri răspândirea virusului, însă acest lucru s-a soldat cu efecte nefaste pentru economia firavă a Republicii Moldova. PIB-ul ţării a înregistrat o scădere de 7% în anul 2020.

Lovitura dură pentru economia moldovenească a fost când Guvernul a suspendat în data de 22 martie 2020 activitatea tuturor unităţilor comerciale şi a traficului aerian cu excepţia benzinăriilor şi farmaciilor.

Comerţul cu bunuri a fost în creştere, iar industria – pe minus

Chiar dacă autorităţile au instituit o serie de restricţii, comerțul de bunuri cu amănuntul a înregistrat o creștere de 4,6% (în prețuri comparabile), celelalte domenii ale comerțului interior fiind în scădere: volumul serviciilor de piață prestate populației – -15,7% (în prețuri comparabile), volumul serviciilor prestate întreprinderilor – -15,5% (în prețuri curente), comerțul cu ridicata – -5,6% (în prețuri curente), comerțul cu autovehicule – -18,1% (în prețuri curente), potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică.

Totodată, sectorul industrial a scăzut cu 5,5%. Diminuarea cererii externe din partea țărilor partenere afectate de COVID-19, concomitent cu seceta din anul 2020, au determinat scăderea producției în special în ramurile exportatoare și cele ale industriei alimentare: industria constructoare de mașini, industria ușoară, prelucrarea și conservarea fructelor și legumelor, fabricarea băuturilor, fabricarea altor produse alimentare.

Transportul şi turismul, cele mai afectate

Transportul de mărfuri și pasageri a fost unul din cele mai afectate sectoare de pandemie. În 2020 transportul de pasageri a scăzut aproape în jumătate (-46,1%), iar transportul de mărfuri – cu 12,5%. Închiderea hotarelor și restricțiile de călătorie, precum și restrângerea volumului schimburilor comerciale în timpul crizei pandemice au constituit factorii de bază ce au determinat aceste involuții.

În anul 2020 agențiile de turism şi turoperatorii au acordat servicii la circa 90,3 mii de turiști și excursioniști, ce constituie doar 24,1% față de anul 2019. Din numărul total de turiști, 68,2% au constituit turiștii rezidenți (locali) și 31,8% – turiștii nerezidenți (străini).

Coronacriza va adânci sărăcia

„Aceasta este o criză care afectează în mod disproporționat persoanele sărace, care au mai mare probabilitate de a avea complicații de sănătate, locuiesc în locuințe aglomerate, nu dispun de resurse pentru a rămâne acasă pentru perioade îndelungate și muncesc la locuri de muncă cu salarii mici, ceea ce îi impune să aleagă între a-și risca sănătatea sau a-și pierde venitul, a declarat Alston. „Ignorând în totalitate obligațiile sale morale, majoritatea statelor fac prea puțin pentru a-i proteja pe cei mai vulnerabili la această pandemie”, potrivit declaraţiei lui Philip Alston, raportorul special al ONU pentru sărăcie extremă și drepturile omului.

În Republica Moldova, salariul nominal în anul 2020 a crescut cu 9,7% la 8 107 lei la o inflaţie de 0,39%. Paradoxul este că, costul vieţii a rămas neschimbat.

Pentru depăşirea situaţiei precare din economiei, dar şi evitarea adâncirii sărăciei autorităţile ar trebui să găsească instrumente pentru susţinerea păturilor social vulnerabile, dar şi a businessului.

„În Republica Moldova, întreprinderile mici au fost cele mai afectate de criză și tot ele au asimilat și cel mai puțin suport din partea statului. Doar 2% dintre întreprinderile cu până la 20 de angajați au menționat, potrivit sondajului Băncii Mondiale, că au primit ajutor, pe când în cazul întreprinderilor medii și mari această rată a fost de 10-15 la sută”, a menționat Stas Madan, economist superior al Centrului Analitic Independent „Expert-Grup”.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca turcă DenizBank, care este una dintre cele mai mari instituții de credit din țară, practic a încetat să mai deschidă conturi pentru cetățenii ruși de la începutul anului 2024, scrie RBC, citând doi intermediari care îi ajută pe ruși să obțină carduri de la băncile turcești.

„Din zece cereri de deschidere a unui cont, doar una primește aprobare. Este imposibil să deschizi un cont chiar și cu un permis de ședere și înregistrare în Turcia”, a descris situația unul dintre intermediari, Serghei Ovsyannikov. El a adăugat că DenizBank face acum excepții doar pentru clienții cu un depozit mare de 100 de mii de dolari și mai mult.

Problema a fost confirmată de partenerul de conducere al Lenar Wealth Management, Lenar Rakhmanov, care lucrează la Istanbul. Potrivit acestuia, probabilitatea ca un rus să deschidă un cont este influențată de „calibrul clientului” și de acordurile personale cu o anumită sucursală bancară.

A avea un permis de ședere și înregistrarea locală nu garantează deschiderea unui cont la DenizBank, confirmă un alt intermediar, Elena Chernysheva. Ea notează că cetățenii ruși, având în mână un pachet complet de documente necesare, le va fi mai ușor să contacteze o altă bancă în aceste scopuri.

La sfârșitul anului trecut, președintele american Joe Biden a semnat un decret care introduce restricții împotriva băncilor străine pentru a ajuta persoanele fizice și juridice ruse să eludeze sancțiunile și pentru a asista în aprovizionarea industriei ruse de apărare. După aceasta, o serie de instituții de credit străine au înăsprit condițiile pentru deservirea rușilor, iar cetățenii ruși au început, de asemenea, să aibă dificultăți în efectuarea plăților și transferurilor.

După invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia și sancțiunile ulterioare, unele țări, inclusiv Turcia, au început să ajute Moscova să reexporte mărfuri. Potrivit unor surse familiare cu Financial Times, agențiile de informații ruse au depus „efort și timp considerabil” pentru a găsi modalități de a evita sancțiunile și controalele la export, iar intermediarii financiari au început să participe la astfel de operațiuni „intenționat sau neintenționat”.

Partenerul Pen & Paper, Kira Vinokurova, consideră că refuzurile de a deschide conturi sunt cauzate de riscurile pentru bănci de a fi supuse sancțiunilor, deoarece accesul indivizilor ruși la sistemul financiar global poate fi privit ca o contribuție la sectorul financiar rus. În plus, crește riscul introducerii unor măsuri restrictive de asistență pentru eludarea sancțiunilor anti-ruse.

„Prin deschiderea unui cont pentru persoane ruse, băncile turce trebuie să cheltuiască resurse suplimentare pentru verificarea tranzacțiilor din punctul de vedere al participării persoanelor sancționate sau al implementării activităților interzise din punctul de vedere al sancțiunilor occidentale”, spune Vinokurova, menționând că Rusia este acum „o jurisdicție cu un risc crescut de sancțiuni”.

Cerințele de deservire a rușilor de către băncile turcești vor deveni mai stricte în viitor din cauza presiunii tot mai mari de sancțiuni, dar este puțin probabil ca băncile turce să abandoneze complet noii clienți ruși, avocatul este sigur: „Unul dintre principiile regimurilor de sancțiuni ale Jurisdicțiile occidentale sunt în centrul măsurilor pe anumite persoane, sectoare, bunuri sau servicii, iar refuzul complet de a servi rușii este puțin probabil să fie încurajat de acestea.”

În luna mai anul trecut, vicepreședintele Băncii Rusiei, Alexey Guznov, a raportat problemele cu care se confruntă băncile rusești atunci când încearcă să deschidă conturi în țări „prietenoase” pentru a stabili un comerț ocolind dolarul, euro și alte valute mondiale. Înainte de aceasta, Banca Centrală a Federației Ruse a spus că băncile străine nu au răspuns propunerilor de parteneriat ale colegilor ruși, iar președintele Comitetului Dumei pentru Piața Financiară, Anatoli Aksakov, a spus că doar trei instituții de credit au reușit să deschidă. conturi de corespondent.