Au parașutat milioane de lei de la Federația de Parașutism. CNA a zăngănit cătușele

Ofițerii CNA și procurorii anticorupție au desfășurat, astăzi, acțiuni de urmărire penală într-un dosar pornit pe fapte de abuz de serviciu, comise de către persoane responsabile din cadrul conducerii Federației de parașutism din Moldova. Acestea sunt suspectate că ar fi adus daune de milioane de lei entității, pe parcursul ultimilor ani de activitate.

Potrivit materialelor cauzei, conducerea Federației ar fi folosit abuziv situația de serviciu și ar fi prestat servicii contra-cost amatorilor de sport cu parașuta. Taxele nu au fost reflectate în evidența financiară. Astfel, în anul 2019, persoane responsabile din cadrul conducerii Federației ar fi încasat 3 milioane de lei din serviciile prestate, iar în 2020 – peste 7 milioane de lei, fără a le reflecta în evidența financiară, ceea ce reprezintă prejudicii în proporții deosebit de mari cauzate asociației obștești.

În această dimineață, 7 percheziții domiciliare, în birouri și în automobile, au fost operate de către procurori și ofițerii CNA. De la fața locului au fost ridicate dări de seamă și registre cu privire la zborurile efectuate, documente bancare, extrase și alte probe care formează obiectul cauzei.

Cazul este documentat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz de serviciu. În prezent, un figurant are statut de bănuit și este cercetat în stare de libertate.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#paraușutiști #federație #milioane

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.