Instaurarea stării de urgență pentru o lună: Planul Guvernului Grosu, dacă va fi învestit

Republica Moldova ar putea intra în stare de urgență, dacă Guvernul Grosu va fi învestit. O asemenea prevedere se regăsește în Programul de guvernare a prim-ministrului desemnat, Igor Grosu, dacă Guvernul va primi vot de încredere din partea deputaților.

În plan imediat, Guvernul va solicita Parlamentului declararea stării de urgență pe o perioadă de cel puțin 30 de zile, conform deciziei și recomandării Consiliului Suprem de Securitate din 13 martie 2021, se precizează în Programul de guvernare, ca acțiune imediată de reducere a numărului mare de noi cazuri zilnice de coronavirus și decese.

Această solicitare va prevede împuternicirea Comisiei pentru Situații Excepționale cu competențele necesare pentru implementarea unui pachet anti-criză pentru gestionarea crizei sanitare, creșterea veniturilor populației și susținerea întreprinderilor, în special în sectoarele afectate, se mai spune în Program.

Aceste competențe vor include, adițional la măsurile aplicabile deja stabilite prin lege, și următoarele competențe:

coordonarea activității mijloacelor de informare în masă pentru o amplă campanie de comunicare referitor la situația pandemică, campania de vaccinare, modul de accesare a tratamentului, și programele de ajutor din partea statului disponibile pentru oamenii și agenții economici aflați în dificultate;
modificarea bugetului în scopul finanțării programelor de susținere socială și a mediului de afaceri;
contractarea împrumuturilor pentru finanțarea bugetului prevăzute în bugetul pentru anul 2021.

Amintim că, astăzi, Igor Grosu și-a făcut public Programul de guvernare, în cazul în care va primi votul de încredere din partea Parlamentului

Programul de guvernare a Guvernului Grosu poate fi consultat aici.

#stare de urgenta

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.