Bomba zilei! Banii din subvențiile agricultorilor dispar în off shore-uri. Grangurii monopoliști exportatori de cereale

Agricultura din Moldova este primitivă și deloc bazată pe economie și comerț. Așa s-a format timp de 30 de ani. Modalitatea de reziliență nu face față la nicio concurență, a declarat deputatul Vladimir Bolea în cadrul emisiunii „Freedom” de la TV8.

Potrivit lui, în prezent, avem 20 800 de oi în Republica Moldova și când întrebi crescătorii pentru ce le cresc – carne sau lapte. Evident, nu știu. În Republica Moldova nu există niciun fel de relație pe orizontală. De exemplu, plus valoarea grâului este pasărea crescută și ouăle. Or, niciun producător de grâu nu are un contract cu un crescător de păsări pentru un an.

Noi dăm subvenții în agricultură de 1,5 miliarde și rămân în off shore-uri, pentru că avem patru, cinci exportatori care livrează în companii din Elveția în off shore și, respectiv, rămân în companiile care cumpără de la noi materia primă. Plus valoarea rămâne la companiile exportatoare pentru că agricultorul vinde producția din câmp”, explica Bolea.

Deputatul susține că în prezent autoritățile lucrează pentru susținerea agricultorilor mici și mijlocii pentru a putea face față concurenței. „Ei trebuie să se asocieze ca să poată face față agricultorilor mari”.

Fostul deputat Alexandru Slusari afirmă că în prezent fermieri moldoveni exportă producție cu valoare scăzută.

Agroholding-urile cultivă culturi cu volare adăugată scăzută, exportă, iar TVA rămâne în off shore. Ăsta e timpul de agricultură din republica Moldova. Agricultura e controlată de agroholding-uri, exportatori și intermediari. Sunt patru mari exportatori de cereale în Republica Moldova care cumpără producția de la agricultori și o livrează în străinătate”, a punctat Slusari.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.