Slusari vine cu noi acuzații către Uzina Metalurgică din Rîbnița: A recurs direct la contrabandă

Fostul deputat al Platformei DA „nu se lasă cu una cu două” de cei care încearcă „să prostească” cetățenii și vine cu noi dezvăluiri despre transportul de deșeuri metalice la Uzina Metalurgică din regiunea transnistreană, deși acest lucru este interzis, pentru că nu au autorizație de mediu, scrie Realitatea.md.

Potrivit lui Slusari, compania care se ocupă de transportarea acestor deșeuri metalice, care aparține unui fost deputat democrat ar face în continuare jocuri murdare, chiar cu implicarea unor funcționari din cadrul Ministerului Mediului și continuă să transporte deșeuri metalice, deși nu au autorizație de mediu.

„După ce în ultima clipă a fost blocată eliberarea nejustificată a autorizației de mediu, vedem că uzina metalurgică din Rîbnița a recurs direct la contrabanda. Îmi pare că acest lucru se produce cu concursul autorităților noastre. Mai multe camioane ale BPM cu deșeuri metalice, care în ultimul moment au fost trase pe dreapta în Rezina de către serviciile speciale. Pe documente oficiale este transportată fontă (чугун) din Serbia. Dar cu ochiul liber se vede ce se află în aceste camioane. Sunt deșeuri de cea mai proastă calitate, care legal nu pot fi livrate la uzina”, scrie Slusari pe o rețea de socializare.

Fostul deputat afirmă că se face acum presiune enormă din zona Rîbniței ca Ministerul Mediului „să spună pe negru alb și să confirme că a fost importată fontă”.

„Serviciul vamal s-a spălat pe mâini și așteaptă verdictul acestui Minister, care nu știu de ce se află în relațiile nespus de calde cu uzina metalurgică. Am înțeles că nu este prima dată când se cere legalizarea contrabandei. Aștept intervenția imediată a Guvernului. Prea departe au mers deja mai mulți demnitari din Ministerul Mediului”, conchide Slusari.

Amintim că, scandalul legat de Uzina Metalurgică din Rîbnița a început după ce Uniunea Europeană a interzis prelungirea autorizației de import a deșeurilor metalice în Moldova (regiunea transnistreană). Drept urma, Ministerul Mediului nu a autorizat importul de astfel de metale uzate, fapt pentru care uzina a intrat în incapacitate de a face rost de materie primă. Drept urma, reprezentanții companiei din regiunea separatistă a recurs la metode ilegale de „import a deșeurilor metalice”.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#metal uzat #uzina metalurgica #contrabanda

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.