Gavrilița îl face praf pe Chicu: Se dădea o pomană înainte de sărbători. Credem în creșterea pensiilor lună de lună

Premiera Natalia Gavrilița susține că guvernul nu face pomeni înainte de sărbători, ci mizează pe creșterea pensiilor. Dânsa a comentat actuala indexare a pensiilor cu 13,94%.

Au fost timpuri când indexarea pensiilor s-a făcut cu 19 lei. De exemplu anul trecut (guvernul Chicu n.r) se dădea o pomană înainte de sărbători o singură dată. Și atunci și acum credem în creșterea consecventă a pensiilor lună de lună și a puterii de cumpărare ca fiecare gospodărie să își poată planifica veniturile și cheltuielile. Indexarea și creșterea de anul trecut sunt menite să crescă puterea de cumpărare a pensionarilor și persoanelor cu dizabilitați a păturilor vulnerabile. Iar ce s-a făcut depășește aceste cadouri oferite o dată în an”, a punctat Gavrilița.

Pensiile urmează să fie indexate la 1 aprilie. Coeficientul de indexare a va constitui 13,94%, reieșind din rata inflației la sfârșitul anului 2021 și va fi aplicat părții pensiei care nu depășește salariul mediul lunar pe economie prognozat pentru 2022, adică 9 900 de lei. Suplimentar, pensiile vor fi majorate în sumă fixă cu 171 de lei și 71 de bani, transmite IPN.

Potrivit ministrului muncii și protecției sociale, Marcel Spatari, ca rezultat al celor două mecanisme, de indexare și creștere, un pensionar care astăzi are pensia de 2 500 de lei va primi de la 1 aprilie o pensie de 3 020 de lei, adică cu 520 de lei mai mult.

De asemenea, pensia minima pentru limita de vârstă este majorată de la 2000 de lei la 2278,80 lei pentru un stagiu de cotizare complet, ceea ce reprezintă o creștere de 13,94% – echivalent cu rata inflației de anul trecut.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#gavrilita #indexare #pensii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.