Efectul războiului Moscovei din Ucraina. Costul vieții în Rusia crește cu peste 14%

După declanșarea invaziei din Ucraina, Rusia se confruntă cu sancțiuni fără precedent impuse de Occident asupra sistemului financiar, băgând în corzi economia țării. Drept urmare, prețurile produselor de bază au explodat, iar inflația a atins cel mai ridicat nivel înregistrat de la sfârșitul anului 2015, scrie BBC.

Traiul de zi cu zi s-a scumpit în Rusia, în urma invadării Ucrainei, conform noilor date. Cifrele oficiale arată că prețul unor produse de uz casnic, cum ar fi zahărul, a crescut și cu 14% în ultima săptămână, iar acest lucru îl resimt cetățenii cu venituri medii și mici. Inflația a continuat să crească în Rusia și rubla a scăzut de când a fost lansat războiul din Ucraina, valoarea rublei scăzând cu 22% în acest an.

Ministerul rus al Economiei a declarat că inflația anuală a crescut cu 14,5% în săptămâna încheiată pe 18 martie, cel mai ridicat nivel înregistrat de la sfârșitul anului 2015, în timp ce Serviciul Federal de Statistică a declarat că prețul zahărului a crescut cu până la 37,1% în anumite regiuni ale țării, cu o medie de 14%, notează BBC.

Prețurile la ceapă au înregistrat a doua cea mai mare creștere pe parcursul săptămânii, cu 13,7% la nivel național și cu 40,4% în unele zone, în timp ce prețurile pentru scutecele de unică folosință au crescut cu 4,4%. Și prețurile la hârtia igienică au crescut cu 3%, iar ceaiul negru s-a scumpit cu 4%.

Marea Britanie, împreună cu SUA și Uniunea Europeană, au eliminat mai multe bănci rusești de pe piețele financiare din Occident. De asemenea, au interzis tranzacțiile cu Banca Centrală a Rusiei, cu fondurile de investiții deținute de stat și cu Ministerul de Finanțe.

În acest context, Banca Centrală a Rusiei a dublat rata dobânzii la 20% în martie, în încercarea de a împiedica devalorizarea rublei, în timp ce un număr mare de întreprinderi occidentale s-au retras din Rusia din cauza războiului din Ucraina.

Clipuri de pe rețelele de socializare arată cetățeni ruși care se înghesuie să cumpere zahăr și hrișcă de la supermarketurile din Moscova.

Președintele rus Vladimir Putin a anunțat că Rusia nu mai acceptă plăți în euro și dolari pentru gazele livrate în Europa, ci doar în ruble, mișcarea care vizează susținerea rublei. UE se bazează pe Rusia pentru 40% din necesarul său de gaz, iar multe contracte existente sunt convenite în euro și nu este clar dacă Moscova le poate schimba.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#costul vieții #razboi #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Titlurile presei care susțin că Trump a cedat în fața presiunilor interne și externe sunt, în general, încă premature. Verdictul nu a fost încă dat, întrucât foarte multe vor depinde de rezultatul negocierilor purtate de Trump cu partenerii comerciali ai Americii în următoarele 90 de zile și mai departe, precum și de evoluția relațiilor dintre SUA și China, notează evz.ro.

Un factor-cheie care îl motivează pe președintele Donald Trump este nevoia de a emana putere și dorința de a o folosi. Inițiativa sa globală, amplă, privind tarifele, marchează o reconfigurare istorică a relațiilor comerciale ale SUA la nivel mondial. Cu toate acestea, este în esență un joc de putere geopolitică care îi vizează pe mulți, dar în special China, care de ani de zile își desfășoară propriul joc de putere. Unii ar spune chiar război neregulat – împotriva SUA, a Occidentului în general și a altora.

În timp ce China este stăpâna lanțurilor globale de producție și de aprovizionare, SUA sunt încă lider în domeniul financiar. Trăim în continuare într-o lume dominată și denominată în dolari, cel puțin pentru moment. Predominanța pe frontul tehnologic, în special IA și domeniile conexe, este încă disponibilă.

Țările terțe care nu sunt pe deplin aliate sau legate de SUA sau China, și care constituie majoritatea națiunilor din întreaga lume, se luptă din ce în ce mai mult în acest mediu concurențial.

Națiunile mai mici și mai vulnerabile vor fi adesea forțate să facă alegeri dificile între marile puteri. Statele mai mari, inclusiv puterile regionale sau de mijloc, vor avea mai multe pârghii pentru a pune marile puteri una împotriva celeilalte și pentru a obține mai multe concesii în interesul propriu.

Pe măsură ce intrăm în al doilea trimestru al secolului XXI, atenția globală principală se concentrează în principal asupra ciocnirii SUA – China. Cu toate acestea, în cadrul ecuației de putere internațională a intereselor concurente și variate, este important să nu subestimăm impactul puterilor de mijloc, care pot modela evenimentele mult peste așteptări în următorii ani și decenii.

Casa Albă a declarat că a fost contactată de mai mult de 50 de țări pentru a discuta despre reducerea tarifelor. Principala țintă a lui Trump, China, a promis să „lupte până la capăt”, după ce președintele american a amenințat cu o nouă taxă de 50%. În cazul în care China nu își retrage taxele de retorsiune asupra a 34% din importurile americane, care urmează să intre în vigoare la 10 aprilie.

Deși Uniunea Europeană se confruntă cu o cotă forfetară de 20 % la exporturile către SUA, multe vor depinde de schimburile comerciale individuale ale fiecărui stat membru cu SUA.

Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, a declarat că UE ar putea elimina tarifele la produsele industriale americane, dacă Trump ar elimina în schimb taxele echivalente.

În ciuda titlurilor, amenințarea cea mai presantă cu care se confruntă UE este de fapt dumpingul de produse chinezești în Europa, destinate inițial piețelor americane.

Țările asiatice se confruntă cu cele mai mari tarife, având în vedere proporția mai mare a exporturilor lor din SUA. Cu toate acestea, pragmatismul în soluționarea diferendelor ar putea prevala mai curând în cazul celor care se află sub umbrela de securitate a SUA, inclusiv Japonia, Coreea de Sud și Taiwan. Trump va folosi cu siguranță cartea apărării la masa negocierilor.

În contextul în care Coreea de Sud se află într-o criză constituțională profundă și urmează să organizeze alegeri anticipate, prim-ministrul Japoniei încearcă să obțină un angajament urgent cu Casa Albă și o posibilă vizită personală.

Indonezia, cea mai mare economie din Asia de Sud-Est, a fost lovită de un tarif de 32 %. A refuzat să riposteze și a optat pentru negocieri directe cu SUA.

Vietnamul, un important partener strategic al SUA, a fost una dintre cele mai afectate țări din Asia, cu un tarif de 46 %. Cu toate acestea, diplomația rapidă a președintelui Lam pentru a dezamorsa tensiunile. Au fost demarate discuții pentru eliminarea taxelor și pentru o întâlnire cu Trump.

Deși negocierile comerciale vor urma în mod inevitabil, o întrebare mai amplă rămâne: Cât timp pot rezista piețele și investitorii la incertitudinea și volatilitatea actuale.