Efectul războiului Moscovei din Ucraina. Costul vieții în Rusia crește cu peste 14%

După declanșarea invaziei din Ucraina, Rusia se confruntă cu sancțiuni fără precedent impuse de Occident asupra sistemului financiar, băgând în corzi economia țării. Drept urmare, prețurile produselor de bază au explodat, iar inflația a atins cel mai ridicat nivel înregistrat de la sfârșitul anului 2015, scrie BBC.

Traiul de zi cu zi s-a scumpit în Rusia, în urma invadării Ucrainei, conform noilor date. Cifrele oficiale arată că prețul unor produse de uz casnic, cum ar fi zahărul, a crescut și cu 14% în ultima săptămână, iar acest lucru îl resimt cetățenii cu venituri medii și mici. Inflația a continuat să crească în Rusia și rubla a scăzut de când a fost lansat războiul din Ucraina, valoarea rublei scăzând cu 22% în acest an.

Ministerul rus al Economiei a declarat că inflația anuală a crescut cu 14,5% în săptămâna încheiată pe 18 martie, cel mai ridicat nivel înregistrat de la sfârșitul anului 2015, în timp ce Serviciul Federal de Statistică a declarat că prețul zahărului a crescut cu până la 37,1% în anumite regiuni ale țării, cu o medie de 14%, notează BBC.

Prețurile la ceapă au înregistrat a doua cea mai mare creștere pe parcursul săptămânii, cu 13,7% la nivel național și cu 40,4% în unele zone, în timp ce prețurile pentru scutecele de unică folosință au crescut cu 4,4%. Și prețurile la hârtia igienică au crescut cu 3%, iar ceaiul negru s-a scumpit cu 4%.

Marea Britanie, împreună cu SUA și Uniunea Europeană, au eliminat mai multe bănci rusești de pe piețele financiare din Occident. De asemenea, au interzis tranzacțiile cu Banca Centrală a Rusiei, cu fondurile de investiții deținute de stat și cu Ministerul de Finanțe.

În acest context, Banca Centrală a Rusiei a dublat rata dobânzii la 20% în martie, în încercarea de a împiedica devalorizarea rublei, în timp ce un număr mare de întreprinderi occidentale s-au retras din Rusia din cauza războiului din Ucraina.

Clipuri de pe rețelele de socializare arată cetățeni ruși care se înghesuie să cumpere zahăr și hrișcă de la supermarketurile din Moscova.

Președintele rus Vladimir Putin a anunțat că Rusia nu mai acceptă plăți în euro și dolari pentru gazele livrate în Europa, ci doar în ruble, mișcarea care vizează susținerea rublei. UE se bazează pe Rusia pentru 40% din necesarul său de gaz, iar multe contracte existente sunt convenite în euro și nu este clar dacă Moscova le poate schimba.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#costul vieții #razboi #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.