O nouă procedură electronică! „e-Borderoul de transport”, lansat de Serviciul Vamal

Serviciul Vamal al Republicii Moldova a lansat astăzi un nou modul digitalizat „e-Borderoul de transport”, dezvoltat cu sprijinul Programului USAID Reforme Structurale în Moldova.

La evenimentul de lansarea a participat Directorul Serviciului Vamal, Sergiu Burduja, Directorul Programului USAID Reforme Structurale în Moldova, Douglas Muir, specialiști în domeniul vamal, experți și beneficiari.

În cadrul prezentărilor au fost expuse beneficiile e-Borderoului de transport, cazurile în care acesta se utilizează, precum și avantajele de care se vor bucura agenții economici odată cu lansarea modulului.

Borderoul de transport este un document vamal de strictă evidență utilizat pentru asigurarea supravegherii vamale a mărfurilor și a mijloacelor de transport în cadrul operațiunilor de tranzit pe teritoriul Republicii Moldova.

Utilizarea borderoului de transport presupune o procedura simplificată și spre deosebire de alte proceduri de tranzit, nu prevede necesitatea depunerii unei garanții.

Odată cu digitalizarea completă a procedurii Borderoului de transport și incorporarea modulului în Sistemul informațional „Asycuda WORLD” a devenit posibilă:

– evidența automatizată și monitorizarea centralizată a documentelor vamale și a mărfurilor;
– comunicarea electronică între postul vamal de plecare și cel de destinație;
– simplificarea și reducerea timpului necesar pentru completarea documentului Borderoului de transport, precum și a costurilor aferente;
– utilizare mai eficientă a resurselor prin eliminarea documentului pe suport de hârtie;
– reducerea interacțiunii directe între funcționarii vamali și agenții economici;
– eficientizarea traficului de mărfuri și facilitarea exporturilor, prin integrarea agenților economici din regiunea transnistreană, precum și monitorizarea traficului de mărfuri din regiunea respectivă;
– asigurarea supravegherii vamale eficiente a mărfurilor și mijloacelor de transport în cadrul operațiunilor de tranzit simplificate pe teritoriul Republicii Moldova, cu posibilitatea reacționării imediate în cazul potențialelor riscuri sau fraude etc.

Gazda evenimentului, Sergiu Burduja, Directorul Serviciului Vamal a menționat:

„Această realizare ne bucură foarte mult. Automatizarea activității prin simplificarea și digitalizarea procedurilor vamale reprezintă unul dintre cele mai importante obiective de dezvoltare instituțională ale Serviciului Vamal. Modulul electronic „Borderoul de transport” este un instrument care vine să faciliteze munca funcționarului vamal, prin simplificarea la maxim a formalităților vamale la supravegherea mărfurilor transportate pe teritoriul vamal al Republicii Moldova. Mai mult, acesta va avea impact benefic și asupra mediului de afaceri, pentru care accelerarea fluxului de mărfuri este de o importanță majoră.”.

La rândul său, Directorul Programului USAID Reforme Structurale în Moldova, Douglas Muir, a reiterat:

„Ne bucurăm că Programul nostru încă o dată a contribuit la efortul de digitalizare și transparentizare a activității Serviciului Vamal și prin aceasta la obiectivul strategic de facilitare a comerțului din Republica Moldova. Borderoul de transport era ultima procedură realizată complet pe suport de hîrtie, doar în 2020 au fost procesate zeci de mii de borderouri, pentru care s-au consumat mii de ore de muncă. De astăzi acest element este complet digitalizat. E-Borderoul de transport ușurează considerabil procesele interne ale Serviciului Vamal, va fi posibil accesul rapid și analiza informației din borderouri, lucru care va economisi și mai mult timp. Toate acestea vor contribui implicit la eficientizarea și comoditatea activității agenților economici.„.

#serviciul vamal

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Aproape jumătate dintre copiii de la sate din Republica Moldova trăiesc în sărăcie, iar șase din zece sunt afectați de sărăcie multidimensională, arată un raport al Biroului Național de Statistică cu provore la bunăstarea gospodăriilor cu copii în anul 2025. Diferența dintre mediul rural și cel urban rămâne mare, iar riscul de sărăcie crește în familiile cu trei sau mai mulți copii.

Potrivit BNS, rata sărăciei absolute în rândul copiilor a fost de 31,4% în 2025, ușor peste media de 31,1% înregistrată pentru întreaga populație. Și mai gravă este situația în mediul rural, unde 43,5% dintre copii trăiesc în sărăcie, față de numai 18,9% în orașe. Sărăcia extremă afectează 22,7% dintre copiii de la sate și 8,7% dintre cei din mediul urban.

Diferența devine și mai mare atunci când sărăcia este analizată nu doar prin prisma banilor, ci și a condițiilor de trai. Incidența sărăciei multidimensionale ajunge la 59,1% în cazul copiilor din mediul rural, comparativ cu doar 11,5% în orașe. Indicele sărăciei multidimensionale este de circa cinci ori mai mare la sate decât în mediul urban.

Printre cele mai răspândite probleme identificate de statisticieni se numără lipsa canalizării, încălzirea cu lemn sau cărbune și lipsa asigurării medicale. Astfel, 32,7% dintre copii sunt săraci multidimensional și locuiesc în gospodării care nu sunt conectate la sistemul public de canalizare, 31,5% trăiesc în gospodării care folosesc combustibili poluanți pentru încălzire, iar în cazul a 31% cel puțin un membru al gospodăriei nu are asigurare medicală.

Numărul copiilor din familie influențează riscul de sărăcie. În gospodăriile cu un singur copil, rata sărăciei absolute este de 24,6%, în timp ce în familiile cu trei sau mai mulți copii aceasta urcă la 41,4%. Și sărăcia multidimensională aproape se dublează: 27,5% pentru copiii din familiile cu un copil și 47,8% pentru cei din familiile cu cel puțin trei copii.

Raportul scoate în evidență și decalajul veniturilor. În 2025, venitul disponibil mediu al gospodăriilor cu copii a fost de aproximativ 4871 de lei lunar pentru o persoană, comparativ cu 6716 lei în gospodăriile fără copii. În mediul rural, veniturile gospodăriilor cu copii sunt cu 45,4% mai mici decât cele ale familiilor din orașe. În familiile cu un singur copil venitul mediu lunar pe persoană este de circa 5751 lei, în timp ce în gospodăriile cu trei și mai mulți copii scade la aproximativ 3423 lei.

Statutul ocupațional al părinților contează la fel de mult. Cea mai redusă rată a sărăciei, de 19,5%, este înregistrată în cazul copiilor cu ambii părinți salariați. Dacă doar un părinte este salariat, rata urcă la 31,2%, iar în familiile în care cel puțin un părinte lucrează pe cont propriu ajunge la 40,8%.

Un rezultat interesant este și migrația. Aproximativ 10,6% dintre copii au cel puțin un părinte plecat peste hotare, iar rata sărăciei în cazul acestora este de 27,8%, cu 4,1 puncte procentuale mai mică decât în familiile în care ambii părinți sunt prezenți în gospodărie.

Prestațiile sociale reduc sărăcia infantilă. BNS estimează că, în lipsa indemnizațiilor pentru copii, rata sărăciei ar crește de la 31,4% la 36,3%. Indemnizațiile pentru copii împreună cu ajutorul social reduc rata sărăciei cu 5,8 puncte procentuale.

În total, 35,8% dintre copiii din Republica Moldova sunt considerați săraci multidimensional, iar 18,9% se confruntă simultan atât cu sărăcie monetară, cât și cu sărăcie multidimensională. Practic, mai puțin de 52% dintre copii nu se regăsesc în niciuna dintre cele două forme de sărăcie.

#copii #saracie #Moldova

Bani.md

Toate știrile

O nouă procedură electronică! „e-Borderoul de transport”, lansat de Serviciul Vamal

Un copil din trei trăiește în sărăcie în Moldova