O nouă procedură electronică! „e-Borderoul de transport", lansat de Serviciul Vamal

Serviciul Vamal al Republicii Moldova a lansat astăzi un nou modul digitalizat „e-Borderoul de transport”, dezvoltat cu sprijinul Programului USAID Reforme Structurale în Moldova.

La evenimentul de lansarea a participat Directorul Serviciului Vamal, Sergiu Burduja, Directorul Programului USAID Reforme Structurale în Moldova, Douglas Muir, specialiști în domeniul vamal, experți și beneficiari.

În cadrul prezentărilor au fost expuse beneficiile e-Borderoului de transport, cazurile în care acesta se utilizează, precum și avantajele de care se vor bucura agenții economici odată cu lansarea modulului.

Borderoul de transport este un document vamal de strictă evidență utilizat pentru asigurarea supravegherii vamale a mărfurilor și a mijloacelor de transport în cadrul operațiunilor de tranzit pe teritoriul Republicii Moldova.

Utilizarea borderoului de transport presupune o procedura simplificată și spre deosebire de alte proceduri de tranzit, nu prevede necesitatea depunerii unei garanții.

Odată cu digitalizarea completă a procedurii Borderoului de transport și incorporarea modulului în Sistemul informațional „Asycuda WORLD” a devenit posibilă:

– evidența automatizată și monitorizarea centralizată a documentelor vamale și a mărfurilor;
– comunicarea electronică între postul vamal de plecare și cel de destinație;
– simplificarea și reducerea timpului necesar pentru completarea documentului Borderoului de transport, precum și a costurilor aferente;
– utilizare mai eficientă a resurselor prin eliminarea documentului pe suport de hârtie;
– reducerea interacțiunii directe între funcționarii vamali și agenții economici;
– eficientizarea traficului de mărfuri și facilitarea exporturilor, prin integrarea agenților economici din regiunea transnistreană, precum și monitorizarea traficului de mărfuri din regiunea respectivă;
– asigurarea supravegherii vamale eficiente a mărfurilor și mijloacelor de transport în cadrul operațiunilor de tranzit simplificate pe teritoriul Republicii Moldova, cu posibilitatea reacționării imediate în cazul potențialelor riscuri sau fraude etc.

Gazda evenimentului, Sergiu Burduja, Directorul Serviciului Vamal a menționat:

„Această realizare ne bucură foarte mult. Automatizarea activității prin simplificarea și digitalizarea procedurilor vamale reprezintă unul dintre cele mai importante obiective de dezvoltare instituțională ale Serviciului Vamal. Modulul electronic „Borderoul de transport” este un instrument care vine să faciliteze munca funcționarului vamal, prin simplificarea la maxim a formalităților vamale la supravegherea mărfurilor transportate pe teritoriul vamal al Republicii Moldova. Mai mult, acesta va avea impact benefic și asupra mediului de afaceri, pentru care accelerarea fluxului de mărfuri este de o importanță majoră.”.

La rândul său, Directorul Programului USAID Reforme Structurale în Moldova, Douglas Muir, a reiterat:

„Ne bucurăm că Programul nostru încă o dată a contribuit la efortul de digitalizare și transparentizare a activității Serviciului Vamal și prin aceasta la obiectivul strategic de facilitare a comerțului din Republica Moldova. Borderoul de transport era ultima procedură realizată complet pe suport de hîrtie, doar în 2020 au fost procesate zeci de mii de borderouri, pentru care s-au consumat mii de ore de muncă. De astăzi acest element este complet digitalizat. E-Borderoul de transport ușurează considerabil procesele interne ale Serviciului Vamal, va fi posibil accesul rapid și analiza informației din borderouri, lucru care va economisi și mai mult timp. Toate acestea vor contribui implicit la eficientizarea și comoditatea activității agenților economici.„.

#serviciul vamal

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.