Fondul de pensii s-a majorat. Spatari: În acest an pensiile cresc nu doar de la indexare, ci va avea loc și majorarea

Mecanismul de indexare a pensiilor a fost modificat, fiind aplicat coeficientul inflației de la sfârșitul anului trecut și nu media pentru un an întreg, așa cum era anterior. O spune ministrul muncii și protecției sociale, Marcel Spatari. Potrivit oficialului, modificarea formulei de indexare a permis o majorare consistentă a pensiilor, întrucât cea mai mare inflație s-a înregistrat la sfârșitul anului trecut. În același timp, potrivit ministrului, pe lângă indexarea de 13,9%, toți beneficiarii de pensii vor avea parte și de o majorare fixă de 171 de lei, notează IPN.

Potrivit ministrului Muncii și Protecției Sociale, coeficientul de indexare a pensiilor este 13,94%, echivalent cu rata inflației înregistrate la sfârșitul anului 2021. Acest coeficient se va aplica părții pensiei care nu depășește salariul mediu lunar pe economie, adică 9900 lei.

„Inflația la sfârșitul anului trecut a fost de 13,9%, cu alte cuvinte, prețurile din decembrie 2021 au fost cu 13,9% mai mari față de decembrie 2020. Mecanismul vechi de indexare prevedea media inflației din tot anul trecut. Dacă am fi aplicat acel mecanism, pensia s-ar fi indexat cu 5,1%, pentru că anul trecut inflația cea mare a fost la sfârșitul anului. Dar noi am luat valoarea inflației din ultimele luni ale anului. Indexarea va fi aplicată de la 1 aprilie, cu 13,9% pentru pensiile mai mici de 9900 de lei”, a spus Marcel Spatari în cadrul emisiunii „Freedom cu Dorin Galben” de la TV8.

Suplimentar la suma indexată, toate pensiile vor fi majorate de la 1 aprilie în sumă fixă de 171,71 lei, prin mecanismul de transpunere a creșterii economice în pensii.

„În acest an pensiile cresc nu doar de la indexare, ci va avea loc și majorarea. Majorarea este în sumă fixă pentru toată lumea, de 171 de lei. Toate aceste măsuri costă mult bugetul nostru, este vorba despre o creștere a fondului de pensii cu 30% față de anul trecut”, a mai spus Marcel Spatari.

Potrivit datelor Ministerului Muncii și Protecției Sociale, capitolul „Protecția persoanelor în etate” al Bugetului Asigurărilor Sociale de Stat a crescut în acest an până la 21,8 miliarde de lei față de 16,8 miliarde de lei cât era în 2021.

#Marcel Spătari #majorare #pensii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.