Răspunsul Germaniei și al Franței după ce Putin a amenințat cu rezilierea contractelor de gaze

Guvernele Germanei și Franței au anunțat joi, 31 martie, că se opun solicitării Rusiei de a plăti gazul rusesc în ruble de la 1 aprilie.
Cele două guverne au anunțat că ”se pregătesc” pentru o eventuală oprire a importurilor de gaz rusesc.

”Se poate ajunge la o situaţie în care mâine (…) nu vom mai avea gaz rusesc, iar noi trebuie să ne pregătim pentru aceste scenarii şi ne vom pregăti”, a declarat, la Berlin, ministrul francez al Economiei şi Finanţelor, Bruno Le Maire, într-o conferinţă de presă cu ministrul german al Economiei, Robert Gabriel.

Berlinul şi Parisul şi-au reiterat în acelaşi timp refuzul de a plăti în ruble livrările de gaz rusesc, aşa cum cere preşedintele rus, Vladimir Putin.

”În contracte este scris că plăţile se fac în euro şi uneori în dolari”, a explicat cancelarul german, Olaf Scholz, într-o conferinţă de presă distinctă, susţinută tot joi la Berlin.
”I-am spus clar preşedintelui rus că acest lucru va rămâne aşa, iar companiile vor să poată plăti în euro şi o vor face”, a adăugat el.
”Contractele prevăd o monedă în care ele sunt executate şi, prin urmare, contractele trebuie executate în moneda prevăzută”, a spus la rândul său Bruno Le Maire.
”Contractele sunt contracte”, a adăugat el.
Preşedintele rus, Vladimir Putin, a anunţat săptămâna trecută că Moscova nu va mai accepta decât rubla ca mijloc de plată pentru livrările de gaze naturale către ţările ”neprietenoase”, inclusiv statele membre ale Uniunii Europene. Noul sistem de plăţi cerut de Moscova ar urma să intre în vigoare la 1 aprilie.

Liderul de la Kremlin a explicat că decizia sa este o reacţie la îngheţarea activelor Rusiei decisă de Occident pentru a sancţiona Moscova după invadarea Ucrainei.

Miercuri, guvernul german a indicat că Putin l-a asigurat pe Scholz într-o discuţie la telefon că plăţile ”vor continua să fie în euro”.
Fondurile vor fi ”transferate ca de obicei la Gazprom Bank, care nu este lovită de sancţiuni”, iar aceasta se va ocupa de conversia în ruble, a detaliat Berlinul.
Scholz a afirmat totuşi că nu a acceptat această procedură şi ”a cerut informaţii în scris pentru a înţelege mai bine”.

Statele europene au fost totuşi asigurate de această conversaţie: premierul italian, Mario Draghi, a spus joi dimineaţă că livrările de gaz rusesc spre UE ”nu sunt în pericol”.
Însă câteva ore mai târziu, preşedintele rus a a semnat decretul care prevede că plata pentru gazul rusesc trebuie făcută în ruble, de la 1 aprilie.

#contracte #gaz #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rubla s-au depreciat brusc pe piața Forex vineri, după înăsprirea sancțiunilor americane care au vizat 50 de bănci rusești, inclusiv Gazprombank, care a devenit un „hub” pentru tranzacțiile cu gaze. Potrivit datelor LSEG, cursul dolarului a crescut aproape cu 3 ruble în doar câteva ore, atingând valoarea de 103,74 ruble, cel mai înalt nivel din martie 2022. Euro a depășit pentru prima dată 108 ruble în ultimele șase săptămâni, aproape atingând recordul anual.

Cursul yuanului pe Bursa din Moscova, unde tranzacțiile cu valute internaționale au fost oprite din cauza sancțiunilor, s-a apropiat de pragul de 14 ruble, un nivel nevăzut din octombrie anul trecut. La ora 13:45 MSK, moneda chineză era cotată la 13,99 ruble, cel mai mare nivel în ultimul an.

Noile sancțiuni impuse de Ministerul american de Finanțe sunt considerate cele mai semnificative de la primăvara anului 2022, când Sberbank și VTB au fost excluse din sistemul financiar global, a declarat expertul în domeniul sancțiunilor, George Voloshin.

Gazprombank, a treia bancă de stat după volmul activelor, fusese unul dintre ultimele „poduri financiare” între Rusia și restul lumii, menținând accesul la SWIFT și efectuând tranzacții în euro. Cu toate acestea, potrivit analiștilor de la banca de investiții „Sinara”, „plățile UE pentru resursele energetice prin Gazprombank vor deveni, cel mai probabil, imposibile” până la sfârșitul anului 2024, când va expira licența temporară a Ministerului de Finanțe al SUA. Rezervele de valută ale companiilor rusești, care au fost depozitate în afacere în loc să fie transferate pe conturile rusești, ar putea fi și ele afectate, potrivit „Digital Broker”, existând riscul să fie influențate zeci de miliarde de dolari din veniturile din valută ale afacerilor stocate în străinătate.

Noile sancțiuni ar putea provoca din nou probleme cu lichiditatea valutară, avertizează profesorul Evgheni Kogan de la Școala Superioară de Economie (VȘE). „Dacă rundele anterioare de sancțiuni au vizat plățile pentru importuri, acum Ministerul de Finanțe al SUA și-a îndreptat atenția asupra exporturilor rusești, și, o dată cu acestea, asupra fluxului de valută în țară.” Pachetul de sancțiuni include, de asemenea, un avertisment pentru băncile străine care lucrează cu „alternativa SWIFT” a Rusiei — Sistemul de Mesaje Financiare al Băncii Rusiei (SPFS). Aceasta înseamnă că „interacțiunile financiare cu contrapartidele ruse vor deveni mai complicate”, susțin analiștii de la Alfa Bank.

„Veniturile din exporturi ar putea scădea temporar, ceea ce face ca rubla să se deprecieze probabil în următoarele luni”, preconizează Kogan, având în vedere că dolarul ar putea ajunge la 105 ruble, iar yuanul ar putea atinge 15 ruble.