Răspunsul Germaniei și al Franței după ce Putin a amenințat cu rezilierea contractelor de gaze

Guvernele Germanei și Franței au anunțat joi, 31 martie, că se opun solicitării Rusiei de a plăti gazul rusesc în ruble de la 1 aprilie.
Cele două guverne au anunțat că ”se pregătesc” pentru o eventuală oprire a importurilor de gaz rusesc.

”Se poate ajunge la o situaţie în care mâine (…) nu vom mai avea gaz rusesc, iar noi trebuie să ne pregătim pentru aceste scenarii şi ne vom pregăti”, a declarat, la Berlin, ministrul francez al Economiei şi Finanţelor, Bruno Le Maire, într-o conferinţă de presă cu ministrul german al Economiei, Robert Gabriel.

Berlinul şi Parisul şi-au reiterat în acelaşi timp refuzul de a plăti în ruble livrările de gaz rusesc, aşa cum cere preşedintele rus, Vladimir Putin.

”În contracte este scris că plăţile se fac în euro şi uneori în dolari”, a explicat cancelarul german, Olaf Scholz, într-o conferinţă de presă distinctă, susţinută tot joi la Berlin.
”I-am spus clar preşedintelui rus că acest lucru va rămâne aşa, iar companiile vor să poată plăti în euro şi o vor face”, a adăugat el.
”Contractele prevăd o monedă în care ele sunt executate şi, prin urmare, contractele trebuie executate în moneda prevăzută”, a spus la rândul său Bruno Le Maire.
”Contractele sunt contracte”, a adăugat el.
Preşedintele rus, Vladimir Putin, a anunţat săptămâna trecută că Moscova nu va mai accepta decât rubla ca mijloc de plată pentru livrările de gaze naturale către ţările ”neprietenoase”, inclusiv statele membre ale Uniunii Europene. Noul sistem de plăţi cerut de Moscova ar urma să intre în vigoare la 1 aprilie.

Liderul de la Kremlin a explicat că decizia sa este o reacţie la îngheţarea activelor Rusiei decisă de Occident pentru a sancţiona Moscova după invadarea Ucrainei.

Miercuri, guvernul german a indicat că Putin l-a asigurat pe Scholz într-o discuţie la telefon că plăţile ”vor continua să fie în euro”.
Fondurile vor fi ”transferate ca de obicei la Gazprom Bank, care nu este lovită de sancţiuni”, iar aceasta se va ocupa de conversia în ruble, a detaliat Berlinul.
Scholz a afirmat totuşi că nu a acceptat această procedură şi ”a cerut informaţii în scris pentru a înţelege mai bine”.

Statele europene au fost totuşi asigurate de această conversaţie: premierul italian, Mario Draghi, a spus joi dimineaţă că livrările de gaz rusesc spre UE ”nu sunt în pericol”.
Însă câteva ore mai târziu, preşedintele rus a a semnat decretul care prevede că plata pentru gazul rusesc trebuie făcută în ruble, de la 1 aprilie.

#contracte #gaz #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.