Războiul gazului unește Europa! Moldova e în corzi. Topul statelor dependente de metanul rușilor

Consiliul pentru Analiză Economică (CAE) din Franța, un think tank care face analize independente pentru Guvrnul Francez, a realizat o cercetare legată de impactul economic asupra statelor europene al instituirii unui embargou asupra livrărilor de gaze rusești în UE. Efectele nu ar fi catastrofale.

Impactul unui embargou asupra livrărilor de gaze rusești asupra Franței ar fi relativ modest, cu o scădere a venitului național brut estimată între 0,15 și 0,3%

Pentru Germania, impactul negativ asupra venitului național brut este însă real (de la aproximativ 0,3% și până la 3% în scenariile cele mai pesimiste) dar este, în general, moderat, și poate fi absorbit.

Același lucru este valabil și pentru Uniunea Europeană în ansamblu, deși există o diferențe mari de impact al șocului între țările membre. eterogenitate semnificativă în Pentru unele țări UE, consecințele pot fi destul de severe: Lituania, Bulgaria, Slovacia, Finlanda sau Republica Cehă pot înregistra scăderi ale venitului național intre 1 si 5%.

Aceste estimări iau în considerare efectele în cascadă de-a lungul lanțurilor valorice de producție într-un model care ia în calcul 30 de sectoare și 40 de țări. În ciuda impreciziei acestui tip de exercițiu de simulare, ordinele de mărime par foarte robuste: putem exclude, aproape sigur, un scenariu de scădere a PIB cu peste 1% pentru Franța, de exemplu.

Impactul relativ scăzut al unui embargo (cu excepția țărilor menționate mai sus) poate fi explicat prin faptul că, chiar și pe termen scurt, companiile și economia în ansamblu pot înlocui (chiar dacă parțial) sursele de energie cu altele și bunuri intermediare sau finale produse acum cu altele. Analiza experiențelor istorice ale unor șocuri foarte puternice (Fukushima în Japonia sau pandemia COVID în China) cu potențiale efecte de-a lungul lanțurilor valorice de producție arată, de asemenea, că firmele sunt capabile să minimizeze impactul șocului. Această înlocuire, chiar și parțială, ajută la atenuarea semnificativă a impactului șocului.

Aceste estimări nu iau în considerare în mod explicit efectele de amplificare a ciclului economic („efecte neo‐keynesiene”) care pot contracta în continuare cererea agregată și pot duce la dificultăți financiare pentru unele firme. Dar trebuie remarcat faptul că acestea pot fi compensate pe baza unor ipoteze conservatoare referitoare la, spre exemplu, elasticitatea substituției. Un scenariu pesimist cu fricțiuni “neo-keynesiene” ar dubla impactul negativ în absența oricărui răspuns de politică economică. În practică însă, răspunsurile politice (cum ar fi politicile de plată a șomajului parțial, sau de salvare a mai multor industriile expuse) pot atenua o parte semnificativă a acestui impact. Acest lucru indică însă importanţa mixului de politici (monetare şi fiscale) care trebuie să însoţească un embargo.

O alternativă la un embargo total este introducerea unei taxe vamale de 40% pentru toate importurile de combustibili fosili din Rusia, ceea ce va conduce o reducere bruscă a importurilor de energie din Rusia. Rezultatele noastre preliminare sugerează că un astfel de tarif reduce cu aproximativ 80% cantitățile importate (comparativ cu 100% în cazul unui embargo). Mai presus de toate, pierderile economice, mai ales pentru ţările cele mai dependente de aprovizionarea Rusiei (Lituania, Bulgaria…) sunt mult reduse în comparaţie cu cele generate de un embargo: de trei sau patru ori mai mici. pierderile sunt împărţite la aproximativ 3 sau 4. Diferențele între cele două tipuri de abordări ar fi foarte mici pentru țări ca Franța, pe de altă parte. Rațiunea pentru care pierderile, în cazul impunerii taxei vamale și nu a unui embargo, vor fi diminuate, este că restul de 20% din importurile care ar mai rămâne merg către ţările şi companiile care sunt cel mai dependente de această sursă de aprovizionare.

Republica Moldova este dependentă de gazul rusesc.

În data de 26 martie, Republica Moldova a aderat la Platforma de achiziţii comune a UE. Platforma urmează să faciliteze contactele cu furnizorii internaţionali pentru a diversifica sursele de aprovizionare a europenilor. Comisia Europeană a început deja negocierile cu principalele ţări producătoare (Norvegia, Qatar, Algeria) şi a anunţat vineri un acord cu Statele Unite pentru ca acestea să îşi mărească livrările de gaze naturale lichefiate către UE.

În prezent, prețul mediu de achiziție este 620 de dolari pentru Republica Moldova. Potrivit prognozelor, prețul mediu de achiziție pentru acest an va fi peste 700-730 de dolari.

#metan #dependenta #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cetățenii chinezi domină programul de „vize de aur” al Greciei. Aproape jumătate dintre primele permise de ședere eliberate pe baza achizițiilor imobiliare în Grecia aparțin cetățenilor chinezi, iar în cazul reînnoirilor proporția depășește 60%. Prezența lor a schimbat vizibil, dar și subtil, chipul capitalei elene. Pe de o parte, restaurante chinezești autentice au apărut în centrul Atenei, frecventate în special de angajați ai gigantului China Ocean Shipping Company, care administrează al cincilea port ca mărime din Europa. Pe de altă parte, cumpărătorii chinezi au achiziționat mii de apartamente în goana după rezidență prin schema de investiții, cunoscută drept „viza de aur”, scrie South China Morning Post.

În iunie 2025, aproape 8.000 de cetățeni chinezi – mai exact 7.795 – erau beneficiari noi ai programului, ceea ce înseamnă că nu ajunseseră încă la termenul de cinci ani pentru reînnoirea permisului. Aceștia reprezentau 47,8% din totalul deținătorilor de permise noi, fiind de departe cel mai numeros grup, potrivit Ministerului grec al Migrației și Azilului. Printre cei 5.679 de investitori care și-au reînnoit „viza de aur”, 61% erau tot chinezi, a mai raportat ministerul.

Când programul a fost lansat, în 2013, principalii aplicanți veneau din țări vecine, precum Turcia și Rusia. Însă interesul chinezilor a explodat după pandemie, când numeroși cetățeni bogați sau din clasa mijlocie – marcați de restricțiile drastice impuse de Beijing la finalul politicii zero-Covid – au căutat o cale de scăpare.

Comparativ cu alte state europene, Grecia s-a remarcat prin accesibilitate. Până în august 2023, rezidența putea fi obținută prin achiziția unei proprietăți de cel puțin 250.000 de euro în Atena. Prin contrast, în Portugalia pragul era de 500.000 de euro, până la eliminarea programului în 2023. În plus, Grecia oferea standarde de viață mai ridicate și o economie locală mai stabilă decât Malta, de exemplu.

La apogeul valului, modul în care investitorii chinezi cumpărau apartamente a stârnit uimirea localnicilor, mulți plătind pentru locuințe cu informații minime despre zonă. „Nu știu dacă au înțeles ce cumpărau. Cred că pur și simplu făceau achiziția, obțineau viza și atât”, spune Katerina Pitsou, co-proprietara agenției OPSIS Real Estate din Atena. Ea își amintește vizionări unde grupuri de chinezi veneau cu microbuze, însoțiți de agenți locali și uneori de traducători, luând decizii rapide, fără să cerceteze prea mult clădirile sau cartierele. „Dacă un francez ar intra într-un magazin alimentar, ar analiza mai atent ce cumpără decât un chinez care lua un apartament în Atena la acea vreme”, glumește ea.

Efectul economic a fost, totuși, vizibil: stimularea renovărilor, a construcțiilor și a altor sectoare. „Nu cred că localnicii ar fi putut contribui atât de mult la economie”, afirmă Eleni Lazoura, fondatoarea Bnbkeys, o agenție specializată în administrarea apartamentelor închiriate pe Airbnb. „Am chiar cazuri de oameni care nu doar și-au renovat apartamentele, ci și fațada sau intrarea clădirii – lucru imposibil după criza economică, când era greu să convingi vecinii să plătească pentru reparații.” Lazoura administrează circa 30 de apartamente deținute de chinezi și crede că și comunitatea locală are de câștigat, dat fiind că proprietarii nu locuiesc acolo, folosind spațiile doar pentru turiști sau chiriași.

Aceeași opinie o împărtășește și Pitsou, care consideră că orice investiție străină aduce beneficii Greciei, indiferent că vine din China sau dintr-o țară europeană. Totuși, câștigurile sunt temperate de temerea că grecii ar putea fi excluși de pe piața imobiliară din propriile orașe.

Astfel, la sfârșitul lui 2024, guvernul a ridicat pragul de investiție pentru „viza de aur”: la 800.000 de euro pentru Atena și insulele populare precum Santorini, Naxos și Paros, și la 400.000 de euro pentru restul țării, explică Pitsou. Înainte de noile reguli, investitorii au preferat să cumpere în capitală.

În iunie 2025, din cele 14.931 de cereri aflate pe rol – majoritatea depuse înainte de schimbarea pragurilor – peste 80% vizau regiunea Attica, arată datele ministerului.

Între primul trimestru al lui 2023 și primul trimestru al lui 2025, indicele prețurilor la apartamente din Atena a urcat cu 16,1%, de la 95 la 110,3, potrivit Băncii Greciei. Totuși, rămâne neclar în ce măsură această creștere a fost determinată de investitorii chinezi prin programul de „viză de aur”.

#vize #program #Grecia