Gavrilița și perspectivele europene: Procesul de aderare la UE este lung și necesită transformări profunde

Necesitatea mobilizării asistenței externe pentru gestionarea crizei umanitare din Republica Moldova a fost discutată astăzi, la întrevederea prim-ministrei Natalia Gavrilița cu șefii diplomației germane, franceze și române. În discuții, oficialii au condamnat acțiunile militare desfășurate în Ucraina, pledând pentru identificarea unor soluții pașnice a razboiului, care lasă o amprentă semnificativă în diverse domenii importante pentru dezvoltarea Republicii Moldova, potrivit unui comunicat al Guvernului.

Prim-ministra a exprimat recunoștință partenerilor europeni pentru furnizarea de asistență umanitară, în contextul afluxului de refugiați sosiți în țara noastră din Ucraina. De asemenea, șefa Executivului a mulțumit pentru organizarea Conferinței donatorilor „Moldova Support Platform”, subliniind că mizează pe rezultate tangibile și decizii concrete, aprobate în interesul oamenilor din Republica Moldova, care sunt în așteptarea depășirii crizelor și continuării procesului de integrare europeană.

În ciuda dificultăților existente la moment, suntem hotărâți să ne urmăm agenda de construire a unui stat european modern. Consolidarea bunei guvernări, restabilirea statului de drept, lupta împotriva corupției și sporirea rezilienței economice fac parte din prioritățile noastre. Înțelegem că procesul de aderare la UE este unul lung, necesită transformări profunde, iar acesta necesită cât mai multă susținere din partea statelor membre ale UE”, a spus Natalia Gavrilița.

Prim-ministra a menționat cele mai vulnerabile sectoare pe care urmează să fie concentrate eforturile de investiții semnificative și intervenții cheie pentru a asigura stabilitatea și a reduce riscurile sectoriale, cum ar fi eficiența energetică și securitatea aprovizionării cu energie, finanțarea sectorului privat, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii, asigurarea securității alimentare, construirea rezistenței la amenințările hibride și creșterea rezistenței sociale.

La rândul lor, miniștrii de Externe din Germania, Franța și România au menționat că țările sale vor rămâne alături de Republica Moldova, atât în perioada crizelor generate de război, cât și în procesul de integrare europeană, sprijinind eforturile țării noastre în reformarea domeniilor-cheie.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#Bruxelles #gavrilita #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.