Utilizatorii Twitter vor putea să modifice tweeturile după ce au fost postate. Compania lucrează la un buton de editare

Twitter a confirmat că lucrează la un buton de editare care ar permite utilizatorilor să schimbe tweet-urile după ce acestea au fost postate, transmite BBC.

Aceasta vine după ce noul membru al consiliului de administrație, șeful Tesla, Elon Musk, i-a întrebat pe adepții săi într-un sondaj pe Twitter dacă doresc această funcție. Mulți utilizatori au cerut de mult timp un buton de editare, dar există îngrijorări cu privire la modul de executare.

Twitter a spus că va începe să testeze ideea în următoarele luni.

Echipa de comunicare a firmei de social media a postat pe Twitter: „Acum că toată lumea întreabă… da, lucrăm la o funcție de editare încă de anul trecut!

Utilizatorii Twitter Blue, serviciul de abonament al platformei, beneficiază de acces anticipat la funcțiile pe care le testează.

În cadrul unei funcții de editare, utilizatorii ar putea remedia greșelile de scriere sau erorile dintr-un tweet fără a pierde răspunsurile, retweeturile sau aprecierile pe care le-a câștigat deja.

Unul dintre reprezentanții companiei a menționat că aceasta este cea mai solicitată funcție de către utilizatori. Cu toate acestea, el a spus că compania explorează cum să construiască funcția „într-un mod sigur”.

„Fără lucruri precum limite de timp, controale și transparență cu privire la ceea ce a fost editat, Editarea ar putea fi folosită greșit pentru a modifica înregistrarea conversației publice”, a spus el. „Protejarea integrității acelei conversații publice este prioritatea noastră.”

În timpul unei discuții din 2018, fostul șef Twitter Jack Dorsey a spus că firma „probabil niciodată” nu va adăuga această funcție pe fondul preocupărilor legate de transparență.

Dar platformele rivale de socializare Facebook și Instagram permit deja utilizatorilor să-și editeze postările, iar noul șef al Twitter, Parag Agrawal, pare deschis la idee.

Elon Musk a început luni un sondaj după ce a dezvăluit că deține un pachet de 9,2% din acțiunile Twitter, ceea ce l-a transformat în cel mai mare acționar al companiei. Marți a fost numit în consiliul de administrație al Twitter. Sondajul a atras deja peste patru milioane de voturi.

Twitter a spus inițial că explorează un buton de editare pe 1 aprilie, dar a fost interpretat pe scară largă ca o glumă.

#editare #tweet #Twitter

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.