Drumul la care se lucrează de 5 ani, sub viteza melcului. Performanța ar putea fi înscrisă în Cartea Recordurilor

Drumul de ocolire a localității Bahmut din raionul Călărași are o lungime de 6km și se construiește din anul 2017. Or, în prezent acesta este finalizat în proporție de 50%. În noiembrie 2021 peogresul lucrărilor era de 42%.

Acesta este drumul de ocolire a localității Bahmut din raionul Călărași. Din 2017 se tot construiește din granturi europene, unde au fost alocați peste 5 milioane de euro. Anul trecut, am fost împreună cu comisarul european pentru Transporturi Adina Ioana Vălean la șantierul de construcție a acestei porțiuni de drum. Este un proiect care trebuie să-l ducem la capăt, cât mai repede, din respect față de partenerii noștri externi și față de cetățenii acestei țări”, s-a arătat indignat ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu.

Drumul are 6 km, 2 benzi de circulație, podețe, un pasaj pietonal subteran și 3 intersecții. Astăzi are un progres de realizare în proporție de 50%, fiind executate lucrări de așternere a stratului din macadam și binder.

„În luna iulie al anului curent, drumul trebuie finisat. Monitorizăm cu atenție termenul şi calitatea lucrărilor”, i-a spus Spînu antreprenorului Rutador care construiește respectiva porțiune de drum.

Proiectul de construcție a drumului cu o lungime de circa 6 km, parte a drumului național R1 Chişinău – Ungheni – frontiera cu România prevede 2 benzi de circulație, podețe, un pasaj pietonal subteran și 3 intersecții.

Contractul are o valoare totală de peste 5 milioane de euro, bani alocați Guvernului Republicii Moldova de către Uniunea Europeană cu titlu de grant. Termenul de finalizare a proiectului a fost extins din cauza condițiilor meteo nefavorabile, care nu au permis executarea lucrărilor, cel actual fiind – luna iulie a anului 2022.

Anterior, ASD declara că antreprenorul, compania Rutador urmează să dea în exploatare drumul până la sfârșitul anului 2021.

Compania Rutador a semnat contratul de construcție a drumului de ocolire a localității Bahmut din raionul Călărași acum patru ani. De fiecare dată motivul invocat pentru tergiversarea lucrărilor a fost condițiile meteo nefavorabile.

Compania Rutador este controlată de Nicolae Maliu (50,00%), Marina Kartashova (25,00%) și Ecaterina Maliu (25,00%).

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.