Drumul la care se lucrează de 5 ani, sub viteza melcului. Performanța ar putea fi înscrisă în Cartea Recordurilor

Drumul de ocolire a localității Bahmut din raionul Călărași are o lungime de 6km și se construiește din anul 2017. Or, în prezent acesta este finalizat în proporție de 50%. În noiembrie 2021 peogresul lucrărilor era de 42%.

Acesta este drumul de ocolire a localității Bahmut din raionul Călărași. Din 2017 se tot construiește din granturi europene, unde au fost alocați peste 5 milioane de euro. Anul trecut, am fost împreună cu comisarul european pentru Transporturi Adina Ioana Vălean la șantierul de construcție a acestei porțiuni de drum. Este un proiect care trebuie să-l ducem la capăt, cât mai repede, din respect față de partenerii noștri externi și față de cetățenii acestei țări”, s-a arătat indignat ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu.

Drumul are 6 km, 2 benzi de circulație, podețe, un pasaj pietonal subteran și 3 intersecții. Astăzi are un progres de realizare în proporție de 50%, fiind executate lucrări de așternere a stratului din macadam și binder.

„În luna iulie al anului curent, drumul trebuie finisat. Monitorizăm cu atenție termenul şi calitatea lucrărilor”, i-a spus Spînu antreprenorului Rutador care construiește respectiva porțiune de drum.

Proiectul de construcție a drumului cu o lungime de circa 6 km, parte a drumului național R1 Chişinău – Ungheni – frontiera cu România prevede 2 benzi de circulație, podețe, un pasaj pietonal subteran și 3 intersecții.

Contractul are o valoare totală de peste 5 milioane de euro, bani alocați Guvernului Republicii Moldova de către Uniunea Europeană cu titlu de grant. Termenul de finalizare a proiectului a fost extins din cauza condițiilor meteo nefavorabile, care nu au permis executarea lucrărilor, cel actual fiind – luna iulie a anului 2022.

Anterior, ASD declara că antreprenorul, compania Rutador urmează să dea în exploatare drumul până la sfârșitul anului 2021.

Compania Rutador a semnat contratul de construcție a drumului de ocolire a localității Bahmut din raionul Călărași acum patru ani. De fiecare dată motivul invocat pentru tergiversarea lucrărilor a fost condițiile meteo nefavorabile.

Compania Rutador este controlată de Nicolae Maliu (50,00%), Marina Kartashova (25,00%) și Ecaterina Maliu (25,00%).

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Investitorii străini care aleg Republica Moldova nu vin doar pentru oportunitățile de afaceri, ci pentru întreg stilul de viață pe care țara îl poate oferi, a afirmat Natalia Bejan, directoarea Agenției de Investiții, într-un interviu oferit Ziarului de Gardă. Potrivit acesteia, marile companii, inclusiv business-urile de familie cu averi de ordinul miliardelor, privesc investiția într-o țară ca pe un întreg pachet: de la infrastructură și conectivitate, până la calitatea vieții, educație și cultură.

Bejan explică faptul că, dincolo de cadrul legal și procedurile administrative, investitorii pun un preț foarte mare pe accesibilitatea transportului și mobilitate. „Pentru mulți contează cât de aproape este oficiul lor de aeroport, să existe zboruri directe, acces în lounge și conexiuni rapide către sediul companiei lor”, spune ea. Cerințele sunt uneori neobișnuite: Agenția de Investiții a primit chiar solicitări legate de locurile unde pot ateriza elicoptere, pentru potențiali investitori care preferă acest mod de deplasare.

Un alt aspect esențial privește modul în care investitorii își aduc sau își trimit managerii în țara de destinație. Dacă un director venit din Viena este obișnuit să meargă la teatru sau la operă, acesta va căuta aceleași opțiuni culturale și în Republica Moldova. „Ei se uită la tot ecosistemul: activități culturale, oferte sportive, școli și grădinițe de calitate. Pentru că atunci când vine un investitor și își mută familia aici sau trimite manageri cu familiile lor, nu investesc doar bani — investesc propria viață”, explică Bejan.

În acest context, dezvoltarea infrastructurii culturale și recreaționale devine o condiție indirectă, dar crucială, pentru atragerea capitalului străin. Iar resursele naturale ale Moldovei — fructele, legumele, vinăriile — pot deveni atuuri importante, la pachet cu un nivel mai ridicat de cultură civică și diversitate în opțiunile de petrecere a timpului liber.

În final, Bejan subliniază că toate aceste cerințe ar trebui privite ca oportunități: „Ne dorim investiții pentru ca cetățenii Republicii Moldova să trăiască mai bine acasă. Și dacă investitorii cer mai multe școli bune, mai multă cultură și mai multe opțiuni de recreere, toate acestea sunt, de fapt, lucruri care ne vor face viața mai bună tuturor”.

Ultimele date satristice relevă că , Republica Moldova a atras în 2024 investiții străine directe (ISD) de 344 mil. dolari, în scădere față de 357 mil. dolari în 2023 (-3,6%). Nivelul rămâne sub vârful post-pandemie din 2022 (591 mil. dolari, -41,8%) și sub media 2019–2024 (circa 395 mil. dolari, -12,9%).