Activele șefului perlei bancare rusești și ale fiicelor lui Putin, praf și pulbere. UE le-a înghețat

Uniunea Europeană a convenit să îngheţe activele din UE ale băncii ruseşti Sberbank, ale celor două fiice ale lui Vladimir Putin şi ale mai multor oligarhi, potrivit unui document publicat vineri în jurnalul oficial al UE citat de Reuters.

De la începutul războiului din Ucraina, UE a pus pe lista neagră aproximativ 700 de persoane legate de Kremlin sau acuzate că au susţinut invazia, pe care Moscova o numeşte „operaţiune specială”. Cu toate acestea, acest lucru nu a dus întotdeauna la o îngheţare rapidă a activelor, pe fondul obstacolelor juridice şi, uneori, a lipsei de voinţă politică.

Noile măsuri vor lovi alte peste 200 de persoane, majoritatea din regiunile separatiste Luhansk şi Doneţk, dar şi oameni de afaceri de top, politicieni şi militari apropiaţi de Kremlin.

Alte 18 entităţi au fost, de asemenea, afectate de îngheţarea activelor, inclusiv patru bănci, precum VTB, şi firme militare, aproape dublând numărul companiilor afectate de sancţiuni de la începutul războiului.

Herman Gref, şeful Sberbank, a fost adăugat pe lista neagră a UE, potrivit documentului. Până acum, UE s-a abţinut să sancţioneze banca, care joacă un rol-cheie în plăţile pentru energie.

Fiicele lui Putin, Ekaterina Tikhonova şi Maria Vorontsova, au fost, de asemenea, sancţionate acum pentru că au beneficiat de pe urma guvernului rus, se arată în document.

Putin fusese deja sancţionat într-o primă rundă de măsuri restrictive, deşi nu este clar ce active deţin el şi familia sa în UE.

Oligarhii bogaţi folosesc, de obicei, paravane sau companii fantomă şi trusturi anonime pentru a-şi proteja activele, ceea ce face foarte dificilă, dacă nu chiar imposibilă, identificarea lor de către anchetatori, în special în jurisdicţiile cu reguli relaxate privind beneficiarii reali ai companiilor.

Directorul executiv al companiei petroliere Surgutneftegas, Vladimir Bogdanov, fondatorul gigantului din aluminiu Rusal, Oleg Deripaska, miliardarul Boris Rotenberg, principalul acţionar al celei mai mari companii miniere de aur din Rusia, Polyus, Said Kerimov, şi şeful platformei ruseşti de comerţ electronic Ozon, Alexander Shulgin, au fost, de asemenea, sancţionaţi.

Noile decizii fac parte din cel de-al cincilea pachet de sancţiuni ale UE împotriva Rusiei, care include o interdicţie asupra importurilor de cărbune şi restricţii de intrare în UE pentru navele şi camioanele ruseşti.

#Sberbank #active #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.