Ucraina foloseşte recunoaşterea facială pentru a „vâna” spioni ruşi

Ţara invadată de ruşi foloseşte tehnologia Clearview AI, o companie cunoscută pentru procesarea ilicită a datelor biometrice şi geo-localizare şi, de asemenea, amendată de diverse autorităţi naţionale de protecţia datelor.

Sateliţi, drone şi surse deschise, cum ar fi fotografii, videoclipuri şi postări pe reţelele sociale, disponibile pentru toată lumea în „cel mai deschis război din toate timpurile”. La toate astea se adaugă şi recunoaşterea facială, propusă de Hoan Ton-That, cu tehnologia Clearview AI.

Cum poate fi utilă această tehnologie în război? Algoritmul permite ucrainenilor să identifice soldaţii ruşi capturaţi. Pentru a face acest lucru, are nevoie doar de o fotografie. Ministerul Apărării al ţării a acceptat oferta de la Clearview AI, care a pus la dispoziţie sistemul său de recunoaştere facială, pentru a contracara invazia rusă”.

Care sunt riscurile din spatele acestei oferte? Compania Hoan Ton-That este cunoscută pentru prelucrarea ilicită a datelor biometrice şi localizarea geografică, colectate prin datascraping şi vândute forţelor de poliţie şi companiilor private.

Potrivit New York Times, „Clearview este gratuit în Ucraina şi în mai puţin de o lună au fost create peste 200 de conturi care au efectuat deja peste 5.000 de căutări”. Această tehnologie este utilă pentru depistarea spionilor, pentru a afla despre identitatea reală a soldaţilor ruşi şi pentru a informa familiile „cu privire la costul ridicat al conflictului”, după cum a spus vicepremierul ucrainean Mikhailo Fedorov.

Unii susţin că aceste companii de tehnologie ar putea profita de crize, pentru a se extinde, în detrimentul confidenţialităţii utilizatorilor. Aceeaşi companie, care a declarat că are o bază de date cu peste 10 miliarde de imagini cu feţele oamenilor, se confruntă cu procese în toată Europa.

Lansarea unui astfel de software controversat într-o zonă de război poate creşte riscul unui abuz pe viitor, care este mai dificil de urmărit şi de înţeles. Momentan, singurul lucru clar este că recunoaşterea facială este folosită în Ucraina pentru a identifica soldaţii ruşi.

#spioni #recunoastere #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova, tradițional unul dintre marii exportatori de ulei de floarea-soarelui, înregistrează schimbări majore pe piață, iar importurile cresc pe fondul problemelor din industria locală de procesare, arată o analiză a economistului Iurie Rija.

Datele analizate arată că în sezonul 2025–2026 (iulie 2025 – aprilie 2026), importurile de ulei de floarea-soarelui au urcat la 12.896 tone, în timp ce exporturile au ajuns la 73.322 tone. Deși exporturile și-au revenit față de sezonul precedent, raportul dintre export și import s-a redus semnificativ la 1 la 5,7, comparativ cu 1 la 43 în perioadele considerate normale.

Economistul susține că această schimbare reflectă o problemă structurală: procesarea internă funcționează sub capacitate, iar o parte importantă a materiei prime părăsește țara sub formă de semințe neprocesate, ceea ce obligă piața internă să acopere o parte din necesarul de ulei prin importuri.

Unul dintre cele mai surprinzătoare aspecte evidențiate în analiză este situația companiei „Floarea Soarelui”, controlată de milioanarul Vaja Jhashi, considerată simbolul industriei locale de procesare. Dacă în anii de vârf uzina exporta peste 180.000 de tone de ulei anual, acum aceasta a ajuns în postura de importator și a adus în perioada ianuarie–aprilie 2026 circa 985 de tone de ulei rafinat din Ucraina.

Potrivit lui Iurie Rija, compania și-a epuizat stocurile de semințe disponibile pentru procesare și a fost nevoită să recurgă la importuri pentru a onora contractele comerciale existente. În paralel, reluarea producției la volume reduse a devenit nerentabilă din cauza costurilor fixe ridicate.

Analiza mai arată că traderii au fost mai competitivi decât procesatorii în relația cu fermierii, oferind plăți rapide pentru recoltă. Astfel, materia primă a fost exportată înainte să ajungă la fabrici, ceea ce a dus la situația în care una dintre cele mai mari uzine de procesare din Republica Moldova importă acum produsul pe care îl producea anterior în cantități mari.