Companiile americane resimt din plin impactul costurilor în creştere amplificat de război. Inflația golește buzunarele

Companii mici şi mari din se confruntă cu creșterea prețurilor. Războiul din Ucraina amplifică presiunile inflaţioniste create de pandemie şi de penuriile de forţă de muncă, scrie Financial Times.

Creşterea inflaţiei americane la maxime din ultimii 40 de ani se reflectă în preţuri mai mari pentru clienţi, perspective de câştiguri reduse pentru unele companii şi nelinişte în rândul strategilor cu privire la impactul asupra consumatorilor cu venituri mici.

Constellation Brands, compania din spatele berii Corona, a anunţat că plăteşte cu 17% mai mult pentru cutii, cu 26% mai mult pentru capacele pentru sticle şi cu 35% mai mult pentru paleţii de lemn.

La nivelul întregului sector corporatist american, cuvântul „inflaţie” a fost menţionat de trei ori mai mult în prezentările companiilor din martie decât cu un an în urmă, potrivit datelor Sentieo.

Unele companii invocă presiunile pe preţuri ca motive pentru reducerea estimărilor de profit. Mai multe companii din indicele bursier american S&P 500 au emis estimări negative de câştiguri mai mult decât în orice alt trimestru de dinainte de pandemie, potrivit FactSet.

Chip Bergh, CEO-ul Levi Strauss, arată că a învăţat din experienţa anilor ‘80, ultima dată când inflaţia din SUA a fost atât de ridicată, să majoreze preţurile în aşteptarea creşterii costurilor. „Trebuie să anticipezi pentru că altfel nu poţi recupera”, a avertizat acesta.

Chiar în condiţiile în care banca centrală americană încearcă să îmblânzească inflaţia prin scumpirea creditului, unii strategi se declară îngrijoraţi cu privire la efectul disproporţionat asupra consumatorilor mai săraci.

Un sondaj BCG arată că aproape 40% dintre investitori se aşteaptă acum ca inflaţia să revină la niveluri normale până la sfârşitul acestui an, în scădere de la 60% în ianuarie, iar mai mulţi executivi arată că urcuşul rapid al costurilor cu forţa de muncă şi logistice amplifică inflaţia preţurilor materiilor prime.

Mike Alkire, CEO al Premier, o organizaţie de achiziţii pentru spitale, arată că furnizorii fac presiuni pentru majorări de preţuri la peste 170 de produse. În faţa acestor presiuni, compania cumpără vrac şi şi-a îngustat gama de produse oferite. „Oamenii cereau o anumită culoare de ploscă. Acum nu mai este cazul”.

#companii americane #Levi Strauss #preturi #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Timpii de așteptare în punctele de trecere a frontierei dintre România și Republica Moldova s-au redus la jumătate pe parcursul acestui an, a declarat președintele Nicușor Dan, citat de News.ro. Oficialul a precizat că monitorizează evoluția traficului la frontieră și primește rapoarte periodice privind fluxurile de pasageri și mărfuri.

„Față de începutul lui 2025, suntem la 50%. Pe partea românească s-au dus mai mulți oameni – și în vamă, și în polițiile de frontieră. În același timp, în unele puncte au fost implementate controale mixte, care reduc timpul de procesare la jumătate. Mai sunt însă multe de făcut”, a spus Nicușor Dan, vineri seară, la Iași.

Probleme persistente pe segmentul de transport de marfă
Președintele a atras atenția că transporturile comerciale continuă să fie afectate de timpi mari de așteptare, ceea ce crește costurile de export pentru companiile din Republica Moldova.

„Avem o problemă cu transportul de marfă, pentru că orice interval de timp semnificativ care ține un TIR în vamă crește costul pentru marfa pe care Republica Moldova o exportă. Soluția este automatizarea verificărilor prin scanere, dar pentru asta e nevoie de o achiziție publică cu toate procedurile și năravurile aferente”, a declarat el.

Potrivit autorităților, controalele mixte și digitalizarea proceselor vamale vor continua să fie priorități în relația bilaterală România–Republica Moldova, în special în contextul creșterii volumului de transporturi comerciale și al intensificării exporturilor moldovenești către Uniunea Europeană.