Companiile americane resimt din plin impactul costurilor în creştere amplificat de război. Inflația golește buzunarele

Companii mici şi mari din se confruntă cu creșterea prețurilor. Războiul din Ucraina amplifică presiunile inflaţioniste create de pandemie şi de penuriile de forţă de muncă, scrie Financial Times.

Creşterea inflaţiei americane la maxime din ultimii 40 de ani se reflectă în preţuri mai mari pentru clienţi, perspective de câştiguri reduse pentru unele companii şi nelinişte în rândul strategilor cu privire la impactul asupra consumatorilor cu venituri mici.

Constellation Brands, compania din spatele berii Corona, a anunţat că plăteşte cu 17% mai mult pentru cutii, cu 26% mai mult pentru capacele pentru sticle şi cu 35% mai mult pentru paleţii de lemn.

La nivelul întregului sector corporatist american, cuvântul „inflaţie” a fost menţionat de trei ori mai mult în prezentările companiilor din martie decât cu un an în urmă, potrivit datelor Sentieo.

Unele companii invocă presiunile pe preţuri ca motive pentru reducerea estimărilor de profit. Mai multe companii din indicele bursier american S&P 500 au emis estimări negative de câştiguri mai mult decât în orice alt trimestru de dinainte de pandemie, potrivit FactSet.

Chip Bergh, CEO-ul Levi Strauss, arată că a învăţat din experienţa anilor ‘80, ultima dată când inflaţia din SUA a fost atât de ridicată, să majoreze preţurile în aşteptarea creşterii costurilor. „Trebuie să anticipezi pentru că altfel nu poţi recupera”, a avertizat acesta.

Chiar în condiţiile în care banca centrală americană încearcă să îmblânzească inflaţia prin scumpirea creditului, unii strategi se declară îngrijoraţi cu privire la efectul disproporţionat asupra consumatorilor mai săraci.

Un sondaj BCG arată că aproape 40% dintre investitori se aşteaptă acum ca inflaţia să revină la niveluri normale până la sfârşitul acestui an, în scădere de la 60% în ianuarie, iar mai mulţi executivi arată că urcuşul rapid al costurilor cu forţa de muncă şi logistice amplifică inflaţia preţurilor materiilor prime.

Mike Alkire, CEO al Premier, o organizaţie de achiziţii pentru spitale, arată că furnizorii fac presiuni pentru majorări de preţuri la peste 170 de produse. În faţa acestor presiuni, compania cumpără vrac şi şi-a îngustat gama de produse oferite. „Oamenii cereau o anumită culoare de ploscă. Acum nu mai este cazul”.

#companii americane #Levi Strauss #preturi #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agricultorii au de încasat aproape 1,9 miliarde de lei din subvențiile restante, însă autoritățile nu pot spune când vor fi efectuate plățile. Situația a fost discutată pe 15 iulie în cadrul Comisiei parlamentare pentru controlul finanțelor publice, care a examinat raportul Curții de Conturi privind gestionarea resurselor financiare din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural (FNDAMR) în anii 2023-2024.

Directoarea adjunctă a Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), Diana Coșalîc, a declarat că restanțele vizează dosarele de subvenționare depuse în anul 2025 și includ aproximativ 500 de milioane de lei pentru plățile complementare și circa 1,4 miliarde de lei pentru subvențiile post-investiții.

„Am înaintat solicitări către Ministerul Finanțelor pentru identificarea unor surse financiare suplimentare, însă la această etapă nu putem comunica termene exacte în care aceste plăți vor putea fi onorate. Guvernul își va onora obligațiunile pentru toate dosarele eligibile și implementate corect”, a declarat Diana Coșalîc. Potrivit acesteia, toate restanțele aferente anilor 2023 și 2024 au fost achitate integral.

Raportul Curții de Conturi arată însă că problemele sunt mai profunde decât lipsa fondurilor. Auditorii au constatat că mecanismul actual de acordare a subvențiilor permite asumarea unor angajamente fără acoperire financiară, deoarece apelurile pentru depunerea dosarelor sunt lansate fără a fi corelate cu resursele disponibile. În perioada 2023–2024 au fost depuse aproape 15 800 de dosare de subvenționare, dintre care peste 15 300 au fost declarate eligibile, în valoare de aproximativ 3,45 miliarde de lei, de peste patru ori mai mult decât fondurile disponibile.

Auditul mai relevă că majoritatea dosarelor post-investiții au fost procesate cu întârziere. Din cele 22 de dosare verificate, în 19 cazuri termenul legal de 60 de zile a fost depășit, durata examinării variind între 87 și 385 de zile lucrătoare. Curtea de Conturi pune întârzierile pe seama deficitului de personal din cadrul AIPA, unde sunt ocupate doar 93 din cele 160 de funcții aprobate, instituția având un deficit de 67 de angajați.

Auditorii au identificat și cazuri de dublă finanțare. Unii fermieri au beneficiat simultan de granturi oferite prin ODA și IFAD și de subvenții acordate de AIPA pentru aceleași investiții, astfel încât finanțarea din bani publici a acoperit între 46% și 80% din valoarea bunurilor. Într-un caz, sprijinul financiar a depășit chiar costul bunului achiziționat cu 37 000 de lei. Curtea de Conturi explică situația prin lipsa unui acord actualizat de schimb de informații între instituțiile implicate.

De asemenea, recuperarea subvențiilor utilizate necorespunzător rămâne redusă. Din 14,3 milioane de lei calculați spre recuperare în perioada 2022–2025, au fost încasați doar 2,1 milioane de lei, adică 14,3% din total, ceea ce, potrivit Curții de Conturi, indică un risc ridicat ca o parte din fondurile publice să nu mai poată fi recuperate.

#restanțel la subvenții #subvenții în agricultură #AIPA