Société Générale iese din Rusia și vinde Rosbank către oligarhul rus Vladimir Potanin

12 Apr. 2022, 14:07
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  MD Bani
12 Apr. 2022, 14:07 // Bănci şi Finanţe //  MD Bani

Société Générale a anunţat că a încheiat un acord de vânzare a participaţiei sale în cadrul Rosbank şi a subsidiarelor de asigurări ale băncii ruseşti către Interros Capital, o firmă care are legături cu miliardarul rus Vladimir Potanin, relatează CNN.

Rosbank va deveni astfel parte a imperiului de business al lui Potanin, cel mai mare acţionar al Norilsk Nickel.

Société Générale a declarat pe 11 aprilie că retragerea sa din Rusia ar costa banca 3,4 miliarde de dolari.

Potrivit informațiilor, tranzacția de transfer a pachetului de 99 la sută deținut de Societe Generale în Rosbank către Interros Capital, o afacere rusă legată de oligarhul Vladimir Potanin, necesită aprobarea autorităților de reglementare.

„Prin acest acord… grupul ar ieși într-un mod eficient și ordonat din Rusia, asigurând continuitate pentru angajații și clienții săi”, a spus banca.

Grupul Interros al lui Potanin a fost principalul acționar al Rosbank înainte ca Société Générale să preia banca rusă. Potanin nu este pe lista rușilor sancționați de UE, dar se află pe lista de sancțiuni a Canadei. Potanin este, de asemenea, activ în industria nichelului și a fost primul viceprim-ministru al Rusiei în anii 1990.

Société Générale a fost criticată în Franța pentru că nu a părăsit Rusia mai devreme, așa cum au făcut alte bănci franceze BNP Paribas și Crédit Agricole.

Războiul Moscovei în Ucraina a declanșat un val de sancțiuni dure din partea Statelor Unite, Europa și Marea Britanie, determinând companiile occidentale să-și vândă activele rusești și să părăsească țara.

 

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.