Cum se percep culorile în lumea digitală?

12 Apr. 2022, 16:38
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  MD Bani
12 Apr. 2022, 16:38 // Bani și Afaceri //  MD Bani

Culorile – o lume extrem de interesantă, pe care continuăm să o descoperim zilnic. Diferența dintre culorile pe care le prinde ochiul uman și cele transpuse prin mijloace digitale există și persistă, lucru pe care îl resimți atunci când cauți, de exemplu, servicii de imprimare poze în Chișinău. Cum se percep culorile în lumea digitală, află de la specialiștii Artpoligraf în rândurile ce urmează.

1.    Diferențele de culori: puțină teorie și practică

Cel mai important instrument pentru percepția culorilor rămâne a fi acel cerc al nuanțelor, pe care fiecare artist clasic sau digital îl utilizează pe larg. Baza acestuia este formată din culori primare (galben, roșu și albastru) și culori secundare (portocaliu, violet și verde).

În lumea digitală, lucrurile au mers nițel mai departe, fiind create două curente:

  • RDG (red, green, blue) – reprezintă diapazonul de culori ale unui ecran digital, precum cel al smartphone-ului sau tabletei. Este important în utilizare pentru ilustratori, designeri grafici. În acest spectru, culoarea albă se obține din amestecul egal al culorilor.
  • CMYK (cyan, magenta, yellow, black) – este palitra culorilor pigment, care pentru printare se aplică stratificat până se obține nuanța necesară, comparativ cu gama RDG, care presupune obținerea unei nuanțe prin amestecul de culori.

2.    Și totuși cum imprim?

Specialiștii din companiile care oferă servicii de imprimare la printer color în Chișinău trebuie să recomande clienților utilizarea palitrei CMYK, astfel încât nuanțele obținute să fie cât mai pline, mai bogate, mai structurizante. Acest lucru este relevant, de exemplu, în cazul imprimării cărților de vizită, a banerelor de exterior sau a broșurilor de prezentare a produselor sau serviciilor. Și da, designul creat digital tot trebuie realizat în gama CMYK.

Dacă ești în căutarea celor mai calitative servicii de tipografie în Chișinău, atunci apelează la echipa Artpoligraf. La noi poți găsi:

  • Un constructor de machete care conține zeci de șabloane bune de utilizat, astfel încât să îți creezi propriile materiale de promovare rapid;
  • Posibilitatea de a alege culorile care ți se potrivesc în conformitate cu brand book-ul afacerii tale;
  • Posibilitatea de a imprima pe diferite suporturi, de la hârtie la sticlă organică, inclusiv cu gravură;
  • Calitatea înaltă a materialelor utilizate;
  • O abordare profesionistă și individuală.

Acum ai posibilitatea să-ți faci afacerea mai vizibilă prin intermediul Artpoligraf, lider pe piața națională a serviciilor de printare și tipografie.

Artpoligraf – creăm lucruri pe care le vei memoriza!

P.

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.