Cine este „Rasputin al Kremlinului”, arhitectul puterii lui Vladimir Putin

Zvonurile despre omul supranumit noul „Rasputin al Kremlinului”, fost consilier al lui Putin pentru Ucraina și regizorul ascensiunii sale nu mai contenesc. Fostul deputat rus, Ilia Ponomarev, susține că Vladislav Surkov „a ajuns în arest la domiciliu”, acuzat că ar fi furat fondurile alocate după anul 2014 pentru consolidarea controlului rusesc asupra regiunii Donbas, conform publicației Il Fatto Quotidiano.

Până de curând a fost unul dintre cei mai apropiați consilieri personali ai lui Vladimir Putin. Mai mult decât atât, a fost ideologul, regizorul ascensiunii sale și al construirii sistemului său de putere, fiind supranumit şi „Rasputin al Kremlinului”.

Astăzi, Vladislav Surkov „a ajuns în arest la domiciliu”: vestea, deocamdată neconfirmată de alte surse, a fost dată de fostul deputat rus Ilia Ponomarev, care explică faptul că Surkov a fost acuzat că a furat fondurile alocate după 2014 pentru consolidarea controlului rusesc asupra Donbas.

Surkov nu mai deține de un an o funcție oficială, dar la sfârșitul lunii februarie, exact odată cu invazia rusă a Ucrainei, zvonurile privind înlăturarea lui definitivă de către Putin au devenit din ce în ce mai insistente, cu toate că Surkov a fost, printre altele, și consilierul președintelui rus pe probleme legate de Kiev.

Figura lui Surkov, în vârstă de 57 de ani, are însă o cu totul altă greutate și adâncime în dinamica Kremlinului. Tocmai pentru că a fost chiar de la început alături de Putin, devenind o figură cheie în administrația sa.

După căderea lui Boris Elțîn, el a fost arhitectul noului sistem pe care se bazează și astăzi puterea lui Putin: a contribuit la reducerea influenței oligarhilor și la construirea unei „democrații autoritare”, golind parlamentul și opoziția de rolul lor.

Din 2013 însă, Surkov s-a ocupat în principal de politica externă, devenind oficial consilierul lui Putin, tot pentru chestiunea ucraineană. Surkov a fost, așadar, unul dintre actorii anexării Crimeei și războiului din Donbas, susținând și ideea unui conflict constant care ar destabiliza Kievul, informează Rador.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#putere #Kremlin #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.