Țara în care cei săraci trăiesc în penthouse-uri. Autoritățile repartizează locuințele

În Coreea de Nord, Kim Jong-un construiește multe clădiri înalte cu apartamente în capitala Phenian, cea mai nouă construcție prezentată fiind un zgârie-nori de 80 de etaje. Cu toate acestea, mulți oameni nu vor să locuiască în penthouse-uri, scrie Reuters.

Evadații din Coreea de Nord spun că foarte puțini oameni vor să locuiască la etajele superioare ale acestor clădiri, pentru că alimentarea cu energie electrică are întreruperi, lifturile nu sunt de încredere, alimentarea cu apa este problematică, iar mulți pun la îndoiala calitatea execuției construcției.

„În Coreea de Nord, mai degrabă cei săraci trăiesc în penthouse-uri decât cei bogați, pentru că lifturile au multe defecțiuni și apa nu poate fi pompată până la ultimele etaje din cauza presiunii scăzute”, spune Jung Si-woo, un tânăr de 31 de ani care a fugit în Coreea de Sud în 2017.

În Nord, el trăia la etajul trei al unei clădiri de 13 etaje construite fără lift. Un prieten al său locuia la etajul 28 al unei clădiri de 40 de etaje și nu folosise niciodată liftul pentru că nu funcționase, povestește Jung.

Întrebat despre clădirea zgârie-nori inaugurată săptămâna această, Jung crede că liderul nord-coreea vrea doar să se laude. „E ca să arate cât de mult s-au îmbunătățit cunoștințele lor în domeniul construcțiilor, în loc să ia în calcul preferințele locuitorilor”, spune el.

În Coreea de Nord, autoritățile repartizează locuințe, iar vânzarea sau cumpărarea de case sau apartamente este, teoretic, ilegală.

Kim Jong-un a promis să îmbunătățească calitatea construcțiilor și să livreze zeci de mii de noi apartamente. Totuși, economia statului asiatic a fost afectată grav în ultima perioadă de închiderea granițelor în timpul pandemiei COVID-19, dezastre naturale și sancțiuni impuse de Occident din cauza programului nuclear și de rachete balistice.

Miercuri, presa de stat a scris că primele 10.000 de apartamente din cele 50.000 promise au fost construite în Phenian. Constructorii „au garantat calitatea construcției” și au spus că noile clădiri vor ajuta Phenianul să fie un oraș care „pune oamenii pe primul loc”, scrie agenția de presă de stat KNCA.

Joi, presa de stat l-a prezentat pe Kim Jong-un inaugurând un bloc de locuințe destinat elitei nord-coreene, printre care se afla și o faimoasă prezentatoare TV. Acestea erau clădiri joase, cu doar câteva etaje.

„Nimeni nu vrea să riște că aibă de urcat o oră”

Jung spune că atunci când locuia în Phenian, majoritatea lifturile funcționau de două ori pe zi, în timpul orelor de vârf: de la 6 la 8 dimineața și în același interval orar seara. Presiunea scăzută a apei îi obliga de multe ori pe cei de la etajele superioare să care apă pe scări de la parter sau să-și instaleze instalații de pompare.

În timpul ultimei vizite internaționale organizate de statul asiatic, în 2018, lifturile funcționau la hotelul Yanggadko International, înalt de 47 de etaje, însă zeci de etaje unde locuia personalul nord-coreean nu erau alimentate cu electricitate.

Atunci, doi oficiali au recunoscut pentru Reuters că locuințele de la ultimele etaje ale unui clădiri din Phenian, recent inaugurată, nu aveau căutare, pentru că oamenii își făceau griji din cauza lifturilor. „Nimeni nu vrea să riște că aibă de urcat o oră”, a spus unul dintre oficiali.

#pent house #săraci #Coreea de Nord

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Comerțul exterior al Republicii Moldova continuă să crească în 2026, însă diferența dintre ceea ce țara cumpără și ceea ce reușește să vândă peste hotare rămâne mare. În primele șase luni ale anului, Moldova a exportat mărfuri de 1,65 miliarde de euro și a importat de aproape 5 miliarde de euro, ceea ce a împins deficitul comercial la peste 3,33 miliarde de euro.

Datele Biroului Național de Statistică arată că, în ianuarie–iunie 2026, exporturile au însumat 1,6 miliarde de euro, în creștere cu 12,5% față de aceeași perioadă din 2025. Importurile au ajuns însă la 4,9857 miliarde de euro, după o creștere de 6,5%.

Deși exporturile cresc aproape de două ori mai repede decât importurile, decalajul acumulat este atât de mare încât balanța comercială rămâne puternic negativă. Deficitul a ajuns la 3,3352 miliarde de euro, cu 120,1 milioane de euro, sau 3,7%, peste nivelul din prima jumătate a anului trecut.

Altfel spus, la fiecare un euro obținut din exporturi, Moldova cheltuie aproximativ trei euro pentru importuri. Gradul de acoperire a importurilor prin exporturi este de numai 33,1%, chiar dacă indicatorul s-a îmbunătățit cu 1,8 puncte procentuale într-un an.

În ceea ce privește structura exporturilor, creșterea nu este alimentată de reexporturi, ci de mărfurile autohtone. Exporturile de produse moldovenești au urcat cu 16,4%, până la 1,309 miliarde de euro, și reprezintă deja 79,3% din total. În schimb, reexporturile au scăzut ușor, cu 0,3%, până la 341,2 milioane de euro.

Agricultura a devenit unul dintre principalele motoare ale revenirii exporturilor. Livrările de cereale și produse pe bază de cereale au crescut de 1,6 ori, cele de semințe și fructe oleaginoase cu 41,5%, iar exporturile de grăsimi și uleiuri vegetale au fost de 2,3 ori mai mari decât în prima jumătate a anului trecut. Exporturile de articole prelucrate din metal au avansat cu 50,1%.

În schimb, unele sectoare tradiționale au mers în sens opus. Exporturile de băuturi alcoolice și nealcoolice au scăzut cu 10,2%, cele de energie electrică cu 36,3%, iar exporturile de vehicule rutiere s-au redus cu 17%. Inclusiv livrările de mașini și aparate electrice, cea mai importantă categorie în structura exporturilor, au coborât cu 1,4%.

Exporturile către Germania au crescut de 1,7 ori, cele către Italia cu 28,2%, iar livrările în Turcia cu 25,9%. Exporturile către Liban s-au majorat de 2,1 ori, în special datorită porumbului și bovinelor. În același timp, exporturile spre SUA s-au prăbușit cu 36,7%, cele către Georgia cu 39,4%, iar către Arabia Saudită cu 44,2%.

România rămâne cea mai importantă piață pentru mărfurile moldovenești, absorbind 27,3% din toate exporturile. Urmează Turcia cu 13,5%, Italia cu 9,9%, Cehia cu 8,6%, Ucraina cu 7,6% și Germania cu 5,4%. Doar aceste șase state concentrează 72,3% din exporturile Republicii Moldova.

Uniunea Europeană în ansamblu absoarbe 64,2% din exporturile Moldovei, în valoare de peste 1,059 miliarde de euro. În același timp, 55,2% dintre importuri provin din UE.

Pe partea importurilor, energia continuă să domine. Gazele și produsele industriale obținute din gaz reprezintă 10,6% din total, iar petrolul și produsele petroliere încă 9,4%. Importurile de produse petroliere au crescut cu 23,9%, iar cele de gaze cu 11%.

Achizițiile din Argentina au crescut de 9,4 ori, iar cele din Egipt de 3,9 ori. În același timp, importurile din Federația Rusă au avansat cu 25,8%. La polul opus, importurile din Kazahstan s-au prăbușit cu 83,6%, iar cele din SUA cu 21,3%.

Datele pentru luna iunie arată totuși o accelerare a exporturilor. Moldova a vândut peste hotare mărfuri de 274 milioane de euro, cu 18,7% mai mult decât în iunie 2025, în timp ce importurile au crescut cu 9,9%, până la 813,6 milioane de euro.

Chiar și în aceste condiții, numai în luna iunie deficitul comercial a fost de 539,6 milioane de euro. Practic, într-o singură lună, Moldova a cumpărat din exterior cu peste jumătate de miliard de euro mai multe mărfuri decât a reușit să exporte.

#comert #export #Moldova