Ce trupe ar fi pierdut până acum Rusia. Ce echipamente militare ar fi pierdut Ucraina - cifrele celor două armate

În jur de 20.000 de soldați ruși au fost uciși, răniți sau capturați de la debutul războiului declanșat de Vladimir Putin în Ucraina, potrivit bilanțului publicat vineri de Statul Major al Armatei Ucrainei. În Același timp, și Rusia prezintă propriul bilanț cu ce pagube ar fi reușit să producă Ucrainei.

Bilanțul marchează și ”victoria” asupra forțelor maritime ale Rusiei, după ce vasul de război Moskva s-a scufundat ca urmare a atacului cu rachete al forțelor militare ale Ucrainei. Astfel, numărul vaselor de război pierdute de Rusia a ajuns la 8.

Ce trupe și echipamente militare ar fi pierdut Rusia

Bilanțul publicat de Armata Ucrainei:

20.000 de soldați
756 de tancuri
1.976 de vehicule blindate de luptă
366 sisteme ale artileriei
122 de sisteme de lansare multiplă de rachete de artilerie MLRS
163 de avioane
144 de elicoptere
8 vase
1443 de vehicule
135 drone
4 sisteme tactice de rachete balistice

Cifrele prezentate de Ucraina nu pot fi verificate independent, în condițiile date, și trebuie privite cu un grad de scepticism.

Ce trupe și echipamente militare ar fi pierdut Ucraina în războiul cu Rusia

Similar, și Rusia anunță că a provocat la rândul său pagube masive forțelor armate ucrainene. În ultimul său bilanț publicat vineri dimineață, Rusia spune că în total, de la debutul „operațiunii militare speciale”, forțele sale ar fi reușit să distrugă în Ucraina:

456 vehicule aeriene fără pilot
132 de avioane
105 elicoptere
245 sisteme de rachete antiaeriene
2.213 tancuri și alte vehicule blindate de luptă
249 de sisteme de lansare multiplă de rachete MLRS
966 sisteme de artilerie de câmp și mortiere
2.110 de unități de vehicule militare speciale

Similar, nici datele prezentate de Rusia nu pot fi confirmate independent.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#blindate #pierderi #Ucraina #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.