Ce trupe ar fi pierdut până acum Rusia. Ce echipamente militare ar fi pierdut Ucraina – cifrele celor două armate

15 Apr. 2022, 13:50
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
15 Apr. 2022, 13:50 // Actual //  bani.md

În jur de 20.000 de soldați ruși au fost uciși, răniți sau capturați de la debutul războiului declanșat de Vladimir Putin în Ucraina, potrivit bilanțului publicat vineri de Statul Major al Armatei Ucrainei. În Același timp, și Rusia prezintă propriul bilanț cu ce pagube ar fi reușit să producă Ucrainei.

Bilanțul marchează și ”victoria” asupra forțelor maritime ale Rusiei, după ce vasul de război Moskva s-a scufundat ca urmare a atacului cu rachete al forțelor militare ale Ucrainei. Astfel, numărul vaselor de război pierdute de Rusia a ajuns la 8.

Ce trupe și echipamente militare ar fi pierdut Rusia

Bilanțul publicat de Armata Ucrainei:

  • 20.000 de soldați
  • 756 de tancuri
  • 1.976 de vehicule blindate de luptă
  • 366 sisteme ale artileriei
  • 122 de sisteme de lansare multiplă de rachete de artilerie MLRS
  • 163 de avioane
  • 144 de elicoptere
  • 8 vase
  • 1443 de vehicule
  • 135 drone
  • 4 sisteme tactice de rachete balistice

Cifrele prezentate de Ucraina nu pot fi verificate independent, în condițiile date, și trebuie privite cu un grad de scepticism.

Ce trupe și echipamente militare ar fi pierdut Ucraina în războiul cu Rusia

Similar, și Rusia anunță că a provocat la rândul său pagube masive forțelor armate ucrainene. În ultimul său bilanț publicat vineri dimineață, Rusia spune că în total, de la debutul „operațiunii militare speciale”, forțele sale ar fi reușit să distrugă în Ucraina:

  • 456 vehicule aeriene fără pilot
  • 132 de avioane
  • 105 elicoptere
  • 245 sisteme de rachete antiaeriene
  • 2.213 tancuri și alte vehicule blindate de luptă
  • 249 de sisteme de lansare multiplă de rachete MLRS
  • 966 sisteme de artilerie de câmp și mortiere
  • 2.110 de unități de vehicule militare speciale

Similar, nici datele prezentate de Rusia nu pot fi confirmate independent.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

 

13 Nov. 2026, 15:25
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
13 Nov. 2026, 15:25 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Fermierii se confruntă cu o nouă presiune financiară, în plin sezon de comercializare a cerealelor. Costurile pentru uscarea porumbului au crescut cu aproximativ 40% într-un singur an, iar agricultorii pot ajunge să achite până la 660 de lei pentru fiecare tonă, doar pentru reducerea umidității. În condițiile în care prețul de achiziție al porumbului în portul Giurgiulești este de 3.500 de lei pe tonă, cheltuielile de uscare pot absorbi aproape o cincime din valoarea brută a mărfii, arată o analiză realizată de economistul Iurie Rija pentru perioada 9–12 noiembrie 2026.

Potrivit economistului, una dintre cele mai mari probleme ale sezonului actual este umiditatea ridicată a porumbului, care oscilează între 18% și 20%. Pentru a fi adus la nivelul de referință de 14%, produsul trebuie uscat cu 4–6 puncte procentuale, operațiune care a devenit considerabil mai costisitoare decât anul trecut.

În prezent, tariful de uscare constituie 100–110 lei pentru fiecare tonă și pentru fiecare punct procentual de umiditate eliminat. În sezonul precedent, aceeași operațiune costa 70–80 de lei. Astfel, raportat la valorile medii ale intervalelor, costul unitar a crescut cu aproximativ 40%.

În funcție de umiditatea inițială și de tariful aplicat, fermierii trebuie să achite între 400 și 660 de lei pentru uscarea unei tone de porumb. La prețul actual de achiziție de 3.500 de lei pe tonă, aceste cheltuieli reprezintă între 11% și aproape 19% din valoarea brută a producției, fără a lua în calcul transportul, depozitarea și celelalte costuri de comercializare.

Situația este complicată și de evoluția prețurilor la celelalte culturi cerealiere. Potrivit lui Iurie Rija, grâul s-a ieftinit în a doua săptămână a lunii noiembrie cu 10–15 bani pe kilogram, iar prețul de achiziție în portul Giurgiulești a coborât la 3,40 lei/kg, echivalentul a 3.400 de lei pe tonă.

Economistul atrage atenția că spațiile disponibile pentru depozitarea grâului sunt în prezent epuizate, ceea ce reduce posibilitățile comercianților și producătorilor de a amâna vânzările până la apariția unor prețuri mai avantajoase. În aceste condiții, chiar și o eventuală creștere a cotațiilor internaționale poate ajunge cu întârziere pe piața moldovenească sau poate avea un efect limitat asupra prețurilor interne.

Presiunea asupra producătorilor este amplificată de cheltuielile logistice. În cazul răsăritei, prețul de achiziție în portul Giurgiulești se menține la 9,50 lei/kg, TVA inclus, însă transportul unei tone de la Bălți până la port costă între 750 și 780 de lei. Astfel, numai transportul rutier consumă aproximativ 8% din valoarea brută a mărfii.

Pe piața externă, cererea pentru răsărită rămâne modestă, inclusiv din partea Turciei, una dintre destinațiile tradiționale ale exporturilor din regiunea Mării Negre. Prețul cu livrare în zona portului Marmara a scăzut de la 660 de dolari pe tonă la începutul sezonului comercial până la aproximativ 600 de dolari în octombrie.

Potrivit lui Rija, cererea turcească este afectată de recolta bogată obținută în acest sezon și de taxa de import de 12% aplicată semințelor de floarea-soarelui, care urmează să fie eliminată din ianuarie 2027.