Rușii încasează mai puțini bani pentru finanțarea războiului din Ucraina. Exporturile de gaz s-au redus cu 26%

Gigantul gazier al Federației Ruse, Gazprom timp de 3,5 luni, conform datelor preliminare, a redus producția de gaze cu 1,3% față de aceeași perioadă a anului trecut – la 155,9 miliarde de metri cubi. Exporturile de gaze către țările non-CSI de la începutul anului au scăzut cu 26,4% (cu 16 miliarde de metri cubi) – până la 44,6 miliarde de metri cubi, a spus holdingul într-un comunicat, citat de tass.ru.

„Gazprom continuă să furnizeze gaze clienților cu respectarea deplină a obligațiilor contractuale”, notează compania. Exportul mediu zilnic al Gazprom, în aprilie, s-a redus cu 17,6% față de martie – până la 406,7 milioane de metri cubi. Exporturile de gaze către China prin intermediul gazoductului Power of Siberia continuă să crească.

Compania anunță că Europa trebuie să pompeze 63 de miliarde de metri cubi în depozitele sale subterane (UGS) de gaz pentru a atinge nivelul de stocare de 90% până în următorul sezon de încălzire. Un astfel de volum de gaz nu a fost pompat în instalațiile UGS din regiune în ultimii ani și reprezintă o provocare foarte serioasă pentru Europa.

„Pentru a ajunge la nivelul de 90% capacitatea de stocare, care este declarată țintă în Uniunea Europeană, este necesară pomparea a 63 de miliarde de metri cubi de gaz. Totuși, acest lucru este și foarte ambițios, dar și o provocare”, mai spune compania.

Federația Rusă finanțează războiul din Ucraina cu banii încasați din vânzarea gazelor și petrolului. Zilnic în coturile Gazprom intră circa 1,2 miliarde de euro din exportul de gaze. Gazporm asigură 40% din necesarul de gaze al Europei, iar oficialii comunitari au spus că nu pot renunța brusc la importul de gaze din Rusia, în condițiile în care trebuie găsite alternative.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#Gazporm #export #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Programul „Prima Casă” intră într-o zonă gri, după ce banii pentru compensații s-au terminat încă din primul trimestru al anului, iar ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță admite deschis că nu poate garanta continuarea acestuia în forma actuală.

Oficialul a recunoscut în cadrul emisiunii de la Realitatea TV că planificarea nu a fost „perfectă”, iar bugetul a fost depășit de un val neașteptat de cereri, venit la început de an. În ciuda unei majorări „cu rezervă” față de anii precedenți, fondurile s-au epuizat rapid, pe fundalul unui interes crescut al populației, posibil influențat și de contextul electoral și de percepția unei stabilități politice.

Toate cererile depuse până la 1 aprilie 2026 vor fi procesate și finanțate dacă îndeplinesc condițiile, însă după acest prag, mesajul autorităților este cât se poate de clar: nu există bani suplimentari și nimeni nu este încurajat să mai aplice.

Andrian Gavriliță a anunțat că reevaluează complet programul, inclusiv eficiența lui în utilizarea banilor publici și impactul asupra pieței imobiliare. Una dintre temerile majore este că „Prima Casă” ar putea alimenta creșterea prețurilor la locuințe sau ar putea genera abuzuri.

În paralel, ministrul Finanțelor admite și probleme de administrare: experiența beneficiarilor a fost descrisă chiar de oficiali drept „teribilă”, cu proceduri greoaie, răspunsuri întârziate și comunicare deficitară.

Deși ideea de a ajuta tinerii să-și cumpere o locuință rămâne valabilă, Guvernul nu mai este convins că actualul mecanism este cel corect. O eventuală continuare a programului nu va avea loc în forma actuală și ar putea fi regândită inclusiv pentru a viza alte regiuni decât Chișinăul, unde se concentrează cea mai mare parte a cererii și a costurilor.

La sfârșitul lunii martie, Ministerul Finanțelor a anunțat că bugetul pentru Programul Prima Casă a fost epuizat și respectiv statul nu mai poate garanta cererile de creditare care vor fi depuse după acea dată.