Rușii încasează mai puțini bani pentru finanțarea războiului din Ucraina. Exporturile de gaz s-au redus cu 26%

15 Apr. 2022, 16:36
 // Categoria: Slider // Autor:  Lupu Eduard
15 Apr. 2022, 16:36 // Slider //  Lupu Eduard

Gigantul gazier al Federației Ruse, Gazprom timp de 3,5 luni, conform datelor preliminare, a redus producția de gaze cu 1,3% față de aceeași perioadă a anului trecut – la 155,9 miliarde de metri cubi. Exporturile de gaze către țările non-CSI de la începutul anului au scăzut cu 26,4% (cu 16 miliarde de metri cubi) – până la 44,6 miliarde de metri cubi, a spus holdingul într-un comunicat, citat de tass.ru.

„Gazprom continuă să furnizeze gaze clienților cu respectarea deplină a obligațiilor contractuale”, notează compania. Exportul mediu zilnic al Gazprom, în aprilie, s-a redus cu 17,6% față de martie – până la 406,7 milioane de metri cubi. Exporturile de gaze către China prin intermediul gazoductului Power of Siberia continuă să crească.

Compania anunță că Europa trebuie să pompeze 63 de miliarde de metri cubi în depozitele sale subterane (UGS) de gaz pentru a atinge nivelul de stocare de 90% până în următorul sezon de încălzire. Un astfel de volum de gaz nu a fost pompat în instalațiile UGS din regiune în ultimii ani și reprezintă o provocare foarte serioasă pentru Europa.

„Pentru a ajunge la nivelul de 90% capacitatea de stocare, care este declarată țintă în Uniunea Europeană, este necesară pomparea a 63 de miliarde de metri cubi de gaz. Totuși, acest lucru este și foarte ambițios, dar și  o provocare”, mai spune compania.

Federația Rusă finanțează războiul din Ucraina cu banii încasați din vânzarea gazelor și petrolului. Zilnic în coturile Gazprom intră circa 1,2 miliarde de euro din exportul de gaze. Gazporm asigură 40% din necesarul de gaze al Europei, iar oficialii comunitari au spus că nu pot renunța brusc la importul de gaze din Rusia, în condițiile în care trebuie găsite alternative.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

 

Realitatea Live

06 Mai 2024, 09:19
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
06 Mai 2024, 09:19 // Actual //  Lupu Eduard

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău