(VIDEO) Istoria unei familii refugiate din Ucraina, adăpostită la Drochia: Ne temeam să nu rămânem sub dărâmături

15 Apr. 2022, 16:50
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
15 Apr. 2022, 16:50 // Actual //  MD Bani

Războiul din Ucraina a generat o criză umanitară fără precedent în întreaga regiune. În aceste circumstanțe, Republica Moldova și-a asumat gestiunea fluxului enorm de refugiați care vin în țara noastră. Ministerul Afacerilor Interne MAI și-a propus să să prezinte istoriile celor care au fugit din calea războiului. În acest sens, a elaborat un reportaj video despre una dintre familiile refugiate din Ucraina care s-a stabilit la Drochia.

Natalia Buzilă, originară din Odessa, mamă a trei copii: doi bebeluși gemeni de 5 luni și o fetiță de 8 ani care vin din regiunea Kyiv își prezintă istoria cutremurătoare prin care a trecut de la începutul războiului.  Soțul acesteia a rămas acasă.

„Aveam grijă de copii, totul era bine… înainte de război. Stăteam liniștiți acasă, pe urmă am auzit împușcături. De fiecare dată ne ascundeam în beci… și noaptea și ziua. Asta e tare greu, e tare complicat, ne temeam că o să rămânem sub dărâmături. De asta ne-am adunat și am decis să mergem la rude și să plecăm în Moldova.”, povestește Natalia.

Natalia cu cei trei copii ai săi a fost primită într-o o casă de copii de tip familial din orașul Drochia. Rodica Musteață este cea care a făcut un anunț pe rețelele de socializare chiar după primele zile de război din Ucraina, având dorința de a oferi ajutor și un acoperiș pentru oamenii refugiați.

„În 2015 m-am hotărât și am luat trei copilași sub tutelă, în 2016 am mai luat o fetiță micuță de patru luni și anul trecut în decembrie, am mai luat o soră și un frate. M-am consultat cu direcția mea dacă pot eu în casă de copii să iau pe cineva. Ea are nevoie de ajutor, pentru că are doi bebeluși gemeni de cinci luni și o fetiță de opt ani și are nevoie de ajutor. Copiii mei s-au dus, s-au dus de acasă, au zburat din cuib. S-au dus și am vrut în casa mea să nu se termine zâmbetele copiilor, să aud voci de copii. Într-un cuvânt, am vrut să fac bine.”, spune Rodica Musteață.

Totodată, Rodica a transmis un mesaj cetățenilor din Moldova, prin care îi îndeamnă să se poarte cu refugiații, așa cum aceștia ar dori să se poarte lumea cu ei. Ea afirmă, că acolo unde e război — e iad. Aceasta roagă oamenii să se gândească la copiii lor, la familiile lor și: „să mulțumească bunului Dumnezeu că la noi e pace!”.

„Aici ne-au primit foarte călduros, Rodica e o femeie minunată și nenea Mihai tot, ei au și niște copii minunați. Ne este confortabil și cald, suntem între ai noștri și suntem foarte bucuroși.”, spune Natalia Buzilă, refugiată din regiunea Kyiv.

Natalia își aduce aminte cât de greu le-a fost să ajungă până la granița ucraineană. În ziua aceea era o vreme oribilă și foarte mulți oameni care plecau. Era lapoviță și un vânt puternic. Erau de tot, 11 mame cu copii și rude, care duceau copiii în brațe și gențile… s-au pornit, doar ca să își salveze copiii.

„Eu sun în fiecare zi, îi întreb cum sunt, dacă totul e bine… și de fiecare dată aud… ei trăiesc lângă Jitomir… de fiecare dată aud că acolo la ei e groaznic.”, povestește Natalia cum vorbește la telefon cu soțul ei.

*Campania de conținut lansată de MAI este menită să diminueze eventualele sentimente ostile și manipulatorii apărute față de refugiații ucraineni. Campania presupune elaborarea mai multor materiale vizuale (foto, video și scrise) care tratează subiectul refugiaților, pe întreg lanțul de intervenție, de la eforturile autorităților și voluntarilor, până la acomodarea și istoriile refugiaților stabiliți temporar în țara noastră.

10 Oct. 2026, 13:39
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
10 Oct. 2026, 13:39 // Actual //  Ursu Victor

Președintele american Donald Trump a decis să încheie un acord cu Vladimir Putin pentru reluarea livrărilor de motorină rusească pe piața mondială, după ce liderul ucrainean Volodimir Zelenski a ignorat în repetate rânduri solicitările Washingtonului de a opri atacurile asupra rafinăriilor din Rusia. Dezvăluirea a fost făcută de publicația americană Axios, care citează un oficial al administrației SUA familiarizat direct cu negocierile.

Potrivit sursei, Trump i-a cerut de cel puțin șase ori lui Zelenski să înceteze loviturile asupra infrastructurii petroliere rusești, argumentând că acestea contribuie la creșterea prețurilor carburanților în Statele Unite. Refuzul Kievului ar fi determinat Casa Albă să negocieze direct cu Moscova pentru deblocarea exporturilor rusești de motorină.

Decizia a fost comunicată delegației ucrainene vineri, 9 octombrie, în timpul negocierilor de la Miami, care au durat aproximativ opt ore. Emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner le-au transmis oficialilor ucraineni că Trump urma să discute cu Putin și să relaxeze sancțiunile asupra exporturilor rusești de motorină.

„Zelenski interpretează greșit situația. Continuând să lovească rafinăriile rusești, el distruge bunăvoința pe care a construit-o în relația cu Trump în ultimele șase luni”, a declarat oficialul american citat de Axios.

Administrația Trump consideră că atacurile ucrainene asupra rafinăriilor au agravat criza de pe piața combustibililor, deja afectată de conflictul din Iran și de perturbarea lanțurilor internaționale de aprovizionare. Washingtonul insistă ca Ucraina să oprească unilateral aceste lovituri, fără să condiționeze decizia de încetarea bombardamentelor rusești asupra infrastructurii energetice ucrainene.

Poziția contrastează cu propunerea Kievului, care s-a declarat dispus să suspende atacurile asupra rafinăriilor rusești doar dacă Moscova încetează, la rândul ei, loviturile asupra centralelor electrice și a altor obiective energetice din Ucraina.

Tensiunile au escaladat după ce un oficial ucrainean a declarat pentru Axios că, în timpul întâlnirii de la Miami, Witkoff și Kushner ar fi avertizat că Trump ar putea suspenda furnizarea informațiilor de intelligence către Kiev dacă Ucraina continuă să ignore solicitările americane.

Un reprezentant al administrației SUA a negat însă existența unei asemenea amenințări, precizând că emisarii americani au subliniat statutul Statelor Unite de partener strategic al Ucrainei, inclusiv prin furnizarea de muniții și informații militare. În schimb, Washingtonul a transmis că acțiunile Kievului nu ar trebui să afecteze consumatorii americani.

Acordul anunțat de Trump prevede livrarea imediată a peste 300.000 de tone de motorină rusească, urmate de alte 500.000 de tone în noiembrie și un milion de tone ulterior. Președintele american a anunțat și livrări suplimentare, până la trei milioane de tone într-un interval scurt. Trezoreria SUA a emis o licență temporară care permite comercializarea motorinei rusești în condițiile stabilite de autoritățile americane.

Zelenski a condamnat dur înțelegerea dintre Washington și Moscova, calificând-o drept un semn de slăbiciune și un avantaj oferit Kremlinului.

„Permisiunea acordată Rusiei de a vinde produse petroliere este o investiție într-un război care trebuie încheiat, nu prelungit. Aceasta este o slăbiciune evidentă”, a declarat liderul ucrainean, avertizând că veniturile suplimentare ar putea permite Moscovei să-și finanțeze în continuare agresiunea militară.

Într-un interviu separat pentru Axios, Zelenski a afirmat că decizia lui Trump nu este nici corectă, nici onestă față de Ucraina, mai ales că negocierile pentru încheierea războiului continuau în paralel cu discuțiile dintre Washington și Moscova.

În pofida presiunilor americane, Kievul nu intenționează să renunțe la atacurile asupra infrastructurii petroliere rusești. Un înalt oficial ucrainean a declarat pentru Financial Times că Ucraina va continua să utilizeze drone cu rază lungă de acțiune împotriva obiectivelor energetice ale Rusiei.

Miza este una majoră pentru ambele tabere. Atacurile ucrainene au afectat semnificativ capacitatea de rafinare a Rusiei, în timp ce reducerea disponibilității combustibililor pe piața internațională a alimentat scumpirile. Prin acordul cu Putin, Trump încearcă să majoreze oferta globală de motorină și să reducă presiunea asupra prețurilor, însă decizia riscă să adâncească tensiunile dintre Washington și Kiev.