(VIDEO) Profesoară de la USM, voluntară la un Centru temporar de refugiați: Emoțional trebuie să fii foarte puternic

Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova (MAI) a elaborat un reportaj video despre una dintre voluntarele din Chișinău implicată în procesul de gestionare a refugiaților din Ucraina veniți în Moldova. Elena este voluntară la un Centru temporar de refugiați. Ea este angajată în calitate de profesoară la Universitatea de Stat din Moldova. Încă din primele zile ea s-a arătat dispusă să-i ajute pe cei care fug de războiul din țara vecină.

Potrivit ei, primele zile și primii refugiați a fost cel mai dificil. Toți erau foarte speriați și o mare parte dintre ei au fugit din locurile în care au fost atacați noaptea cu bombe sau cu rachete.

„Ei erau în stare de șoc, nu pot vorbi, nu se pot orienta, nu știu unde se află, cum îi cheamă și starea asta de șoc undeva durează vreo trei zile, după care încep să-și revină. Emoțional trebuie să fii foarte puternic ca să poți lucra aici sau să fii aici, să-i ajuți. Acești copii vor fi afectați pentru toată viața de acest război.”, afirmă Elena.

Elena este mândră de felul în care au reacționat moldovenii. Eu au fost foarte primitori, deschiși și sunt în continuare. Au fost create multe grupuri online, asociații cu care voluntarii colaborează, așa cum este Moldova pentru Pace, centrul Mold Expo sau primăriile cu care voluntarii sunt zilnic la legătură.

„Noi, aseară am chemat salvarea pentru că unei doamne i s-a făcut rău. Doamna este în scaun cu rotile și îi lipsește un picior. Dumneaei are 67 de ani, ea este militar. De asemenea, toată viața ei a participat la acțiuni militare… și-a pierdut soțul și doi fii în conflictul de la Dombas din 2016 și acum ea se află în Moldova.”, povestește voluntara.

Elena crede că ceea ce avem noi este o binecuvântare, liniștea noastră, familia, casa. Aceasta îndeamnă oamenii să aprecieze ceea ce au și să aibă toleranță și foarte multă răbdare. „Noi nu știm nimic despre viitor, dar noi planificăm să ne întoarcem la activitățile care le-am avut, să fie pace, să fie cum era.”, spune Elena.

*Campania de conținut lansată este menită să sporească solidaritatea cu refugiații din Ucraina. Astfel, vor fi elaborate mai multe materiale, care tratează subiectul refugiaților, pe întreg lanțul de intervenție, de la eforturile autorităților și voluntarilor, până la acomodarea și istoriile refugiaților stabiliți temporar în țara noastră.

#voluntar #profesoara #refugiati

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Autostrada Unirii, unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură din România, riscă să intre într-o cursă contra cronometru pentru păstrarea finanțării europene. Potrivit unui reportaj realizat de TVR Iași, trei dintre cele patru tronsoane ale A8 dintre Moțca și Prut sunt în prezent blocate din cauza contestațiilor, deși pentru unele sectoare contractele de proiectare și execuție au fost deja semnate.

A8, care va lega Târgu Mureș de Ungheni, la frontiera cu Republica Moldova, are o lungime de aproximativ 260 de kilometri și un cost estimat la circa 9 miliarde de euro.

Cea mai dificilă parte a proiectului este sectorul montan dintre Miercurea Nirajului și Leghin, cu o lungime de aproximativ 159 de kilometri. Aici sunt prevăzute nu mai puțin de 47 de tuneluri și 437 de poduri, pasaje și viaducte.

Pe anumite loturi, precum Sărățeni–Joseni sau Grințieș–Pipirig, aproape jumătate din traseu va fi format din tuneluri sau viaducte, din cauza reliefului extrem de dificil.

Situația lucrărilor diferă însă foarte mult de la un sector la altul. În zona montană, toate contractele sunt deja semnate, iar pe mai multe loturi se află în desfășurare etapa de proiectare. Pe sectorul Târgu Mureș–Miercurea Nirajului, lucrările au ajuns la un stadiu de aproximativ 60%.

În schimb, problemele cele mai mari sunt pe sectorul estic al autostrăzii, spre Republica Moldova. Din cele patru tronsoane dintre Moțca și Prut, trei sunt blocate complet din cauza contestațiilor.

La această oră, potrivit TVR Iași, se lucrează efectiv în teren doar pe sectoarele Târgu Mureș–Miercurea Nirajului, Joseni–Ditrău și Leghin–Moțca, precum și la podul peste Prut de la Ungheni. Alte cinci tronsoane sunt în faza de proiectare, însă numai unul dintre acestea se află în județul Iași.

Un alt punct sensibil este tronsonul Târgu Frumos–Lețcani, unde câștigătorul licitației nu a fost încă desemnat. Pentru sectorul Lețcani–Ungheni, contestațiile urmează să ajungă în instanță, primele termene fiind așteptate abia spre mijlocul toamnei.

Întârzierile pun sub semnul întrebării accesarea finanțării prin mecanismul european SAFE. Termenele sunt extrem de strânse, iar reprezentanții implicați în proiect avertizează că procedurile nu ar trebui să se prelungească dincolo de sfârșitul acestui an.

În cazul în care blocajele se vor prelungi și în 2027, respectarea termenelor de finanțare ar putea deveni dificilă.

„Dacă intrăm în 2027, deja apar probleme vizavi de termene. Sperăm să ne încadrăm în acest scenariu. În cazul în care nu ne vom încadra, rămâne bugetul de stat și alte organisme financiare”, se arată în reportajul TVR Iași.

Problema este că alternativele de finanțare sunt limitate, iar bugetul de stat al României este deja supus unei presiuni considerabile.

„Momentan nu întrevedem alte surse de buget. Rămâne bugetul de stat, care știm cu toții că este destul de încărcat. Ne bazăm pe mecanismul SAFE, în sensul să semnăm toate contractele și să accesăm acel împrumut. Termenul limită este fix și rigid”, se mai precizează în reportaj.

Condițiile programului sunt stricte. Toate fondurile alocate prin mecanismul SAFE trebuie cheltuite, iar lucrările finanțate trebuie finalizate integral până la 31 decembrie 2030.

Orice depășire a acestei date ar putea însemna pierderea finanțării europene, iar diferența necesară pentru finalizarea lucrărilor ar urma să fie suportată din bugetul României.

Potrivit contractelor, constructorii au la dispoziție aproximativ 10 luni pentru etapa de proiectare, urmate de trei ani pentru execuția efectivă. În aceste condiții, fiecare lună pierdută în contestații, proceduri administrative sau obținerea autorizațiilor de construire micșorează marja disponibilă până la termenul-limită din 2030.

Autostrada Unirii este considerată o infrastructură strategică atât pentru România, cât și pentru Republica Moldova, întrucât va crea prima conexiune rutieră de mare viteză continuă dintre Transilvania, Moldova românească și frontiera de la Ungheni. În timp ce pe unele sectoare șantierele avansează, partea estică a A8 rămâne însă prinsă între contestații, proceduri și un calendar european care nu permite întârzieri.