Cel mai bine plătit job al momentului. Până la 2.000 de euro pe zi pentru un mercenar în prima linie a frontului

Salarii foarte atractive

Dacă un soldat rus luptă pentru o diurnă de 60 de dolari SUA/lună, în timp ce un ucrainean pentru aproximativ 2.000 de euro/lună, pentru postul de mercenar motivația financiară va fi una dintre componentele extrem de interesante.

Veniturile garantate sunt cuprinse între 1000-2000 de dolari pe zi și variază în funcție de tipul și pericolul misiunii care va fi executată de cel în cauză.

O extracție a unei persoane dintr-o zonă de conflict, îi poate aduce mercenarului suma de 2.000 de euro/zi, plus un bonus.

Calificările cerute

– Candidați care locuiesc în prezent în Ucraina, într-o țară de frontieră sau într-o țară din UE sau Schengen.
– Capacitatea de a vorbi limbile rusă, ucraineană, poloneză, slovacă, maghiară, română și/sau moldovenească
– Candidații cu experiență anterioară în forțele de operațiuni speciale sau în domeniul armelor de luptă sunt extrem de doriți și vor avea prioritate principală.
– să aibă cunoștințe solide de lucru despre autostrăzile, drumurile, terenul și cultura ucrainene
– să aibă experiență anterioară în desfășurarea de operațiuni de salvare cu puțin sau deloc sprijin în zone de luptă devastate de război sau în zone de război active
– Experiență anterioară de lucru cu FBO și cunoștințe despre operațiunile de cercetare a traseelor.
– Să aibă experiență și cunoștințe cu vehicule, aeronave și ambarcațiuni navale abilități de recunoaștere a armamentului militar din epoca sovietică și NATO
– Candidații care posedă certificări active de prim-ajutor, EMT sau care au participat la un curs 18D sunt foarte doriți
– Să aibă experiență anterioară în desfășurarea de operațiuni de supraveghere / contrasupraveghere în cadrul sectoarelor de securitate privată, militară privată sau militară
– să aibă experiență anterioară în desfășurarea de operațiuni anticipate în sprijinul sectoarelor de securitate privată, militară privată sau militară
– să aibă experiență anterioară ca șofer de securitate – în special în calitate de șofer care conduce în condiții de discreție pe un teritoriu ostil, singur sau în cadrul unui convoi foarte mic.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.