Vladimir Putin, lovit în moalele capului. Furia liderului de la Kremlin este la apogeu

Decizie dură a SUA

Statele Unite ale Americii au anunțat că iau în calcul aplicarea de sancțiuni copiilor adulți ai lui Vladimir Putin. Două fiice ale președintelui rus ar putea primi pedepse pentru acțiunile tatălui lor din Ucraina. Este vorba despre Maria şi Ekaterina, născute în 1985 şi 1986. Acestea provin din prima căsătorie a liderului de la Kremlin.

Informațiile au fost lansate în presa străină de către un oficial occidental, familiarizat cu planurile în ceea ce privește viitoarele sancțiuni. Oficialul de la Casa Albă a anunțat că cea mai nouă tranșă de sancțiuni va fi aplicată împreună cu aliații europeni.

Cu ce se ocupă fiicele lui Putin

Potrivit informațiilor oferite de revista Forbes, Maria Putina ar fi co-proprietara companiei Nomeko, implicată în construcția unui centru oncologic dintr-o suburbie a Sankt-Petersburgului. Cea de-a doua fiică a liderului de la Kremlin, Katerina Tihonova, conduce un Institut pentru studierea inteligenței artificiale la Universitatea de Stat din Moscova.

Maria Vorontsova este cea mai mare fiică a lui Vladimir Putin. Aceasta are în prezent 36 de ani și are o carieră interesantă ca om de știință în domeniul endocrinologiei. Chiar dacă este fiica unui celebru președinte, tatăl ei a decis să o țină departe de spațiul public și să îi păstreze identitatea secretă, la fel ca și în cazul celorlalți membri ai familiei.

Pentru a le menține în siguranță, atât Maria cât și sora sa mai mică, Katerina, și-au petrecut prima parte a vieții în Germania. Acestea nu au locuit cu părinții lor, ci au fost sub supravegherea lui Stasi Matthias Warnig, o cunoștință a liderului de la Kremlin.

Există surse care susțin că Maria și sora ei au fost nevoite să meargă la școală sub identități false.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.