Rusia va întrerupe livrările de gaze spre Bulgaria și Polonia. Economia Europei ar avea de suferit

Oficialii din Polonia și Bulgaria au declarat marți că Rusia suspendă livrările de gaze naturale din țările lor, după ce au refuzat să-și plătească proviziile în ruble rusești.

Guvernele celor doua țări membre ale Uniunii Europene și NATO au declarat că gigantul energetic rus Gazprom le-a informat că întrerupe livrările de gaz începând de miercuri, scrie Reuters.

Suspendările ar fi primele de când președintele rus Vladimir Putin a declarat luna trecută că țările „neprietenoase” ar trebui să plătească pentru gaz în ruble în loc de dolari și euro. Nicio țară, cu excepția Ungariei, nu a fost de acord să plătească în ruble.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

Dacă Gazprom suspendă livrările către alte țări, ar putea provoca probleme economice Europei, provocând creșterea prețurilor la gaze și, posibil, ducând la raționalizare. Germania este deosebit de vulnerabilă din cauza dependenței sale puternice de gazul rusesc. În acest caz va fi afectată și economia Rusiei.

Polonia a fost un susținător puternic al Ucrainei în timpul invaziei ruse. Este un punct de tranzit pentru armele pe care Statele Unite și alte națiuni occidentale le-au furnizat Ucrainei.

Guvernul polonez a confirmat săptămâna aceasta că trimite tancuri către armata Ucrainei. Marți, a anunțat o listă de sancțiuni care vizează 50 de oligarhi și companii ruși, inclusiv Gazprom.

#livrari de gaz #polonia #Energie #Bulgaria

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Investitorii de stat ai Emiratelor Arabe Unite (SOI) administrează active în valoare de 2,931 de trilioane de dolari (aproximativ 10,75 trilioane de dirhami), ceea ce plasează țara pe locul al patrulea la nivel mondial, potrivit Raportului Anual 2026 publicat joi de Global SWF, citat de khaleejtimes.com.

Statele Unite conduc clasamentul global, cu 13,2 trilioane de dolari în active administrate de companiile de stat, urmate de China (8,22 trilioane de dolari), Japonia (3,84 trilioane), Emiratele Arabe Unite (2,93 trilioane) și Norvegia (2,27 trilioane). Categoria investitorilor de stat include fonduri suverane de investiții, fonduri publice de pensii și bănci centrale.

Cele mai mari instituții de stat din Emiratele Arabe Unite, în funcție de activele administrate, sunt Abu Dhabi Investment Authority, cu 1,18 trilioane de dolari, Investment Corporation of Dubai (429 miliarde), Mubadala (358 miliarde), ADQ (251 miliarde), Emirates Investment Authority (116 miliarde), Dubai Investment Fund (80 miliarde) și Dubai Holding (72 miliarde de dolari).

În octombrie 2024, Abu Dhabi a fost desemnat cel mai bogat oraș din lume în First City Ranking realizat de Global SWF, devansând Oslo. Capitala Emiratelor administra atunci 1,7 trilioane de dolari prin fondurile suverane cu sediul în oraș, motiv pentru care a primit titulatura de „Capitala capitalelor”.

De asemenea, Emiratele Arabe Unite s-au situat pe locul al cincilea în topul țărilor care au atras investiții din fonduri suverane în 2025, cu 9,9 miliarde de dolari, în creștere față de 7,9 miliarde în 2024. Statele Unite au fost principalul beneficiar, cu 131,8 miliarde de dolari, urmate de Marea Britanie (25,8 miliarde), Germania (18,8 miliarde) și Canada (17,7 miliarde).

La nivel global, investitorii de stat și-au continuat expansiunea în 2025, profitând de creșterea piețelor financiare și de implicarea în tranzacții de amploare, în multiple sectoare, în căutarea de parteneriate și noi strategii de investiții.

Potrivit raportului, fondurile suverane de investiții au atins un prag istoric în decembrie 2025, depășind pentru prima dată 15 trilioane de dolari. Împreună cu fondurile publice de pensii și băncile centrale, care și-au extins semnificativ bilanțurile, acestea administrează în prezent 60 de trilioane de dolari în active și rezerve. Estimările Global SWF arată că această sumă ar putea ajunge la aproape 80 de trilioane de dolari până în 2030.

Din totalul activelor deținute de investitorii de stat, peste o treime se află în Asia, 26% în America de Nord, 19% în Europa și 15% în regiunea Orientului Mijlociu și Africii de Nord (MENA). Raportul anticipează că fondurile suverane vor crește mai rapid decât fondurile de pensii și băncile centrale, ceea ce ar putea duce la o pondere mai mare a Asiei și MENA, în timp ce America de Nord și Europa ar putea stagna. Oceania, America Latină și Africa sunt așteptate să rămână regiuni cu o pondere redusă.