Uname:Linux srv7 5.15.0-179-generic #189-Ubuntu SMP Tue May 5 18:20:56 UTC 2026 x86_64

Base Dir : /home/bani.md/public_html

User : banim8725


Încă o lovitură pentru oligarhii ruși: Iahturile lor de lux nu sunt în siguranță nici în Fiji

Încă o lovitură pentru oligarhii ruși: Iahturile lor de lux nu sunt în siguranță nici în Fiji

03 Mai 2022, 17:18
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
03 Mai 2022, 17:18 // Actual //  bani.md

Înalta Curte din Fiji a acordat permisiunea Statelor Unite să confişte iahtul care se pare că îi aparţine oligarhului rus Suleiman Kerimov, relatează CNN, citat de News.ro.

Navei, numită Amadea, i-a fost interzis să părăsească apele Republicii Insulelor Fiji de la mijlocul lunii aprilie, după ce Biroul Procurorului Şef din Fiji (DPP) a solicitat reţinerea iahtului şi a solicitat înregistrarea mandatului SUA.

Judecătorul Deepthi Amaratunga a decis că Statele Unite pot să confişte iahtul, se arată într-un comunicat publicat marţi. Iahtul este înregistrat la Millemarin Investments Ltd, dar SUA susţin că este deţinut „în mod benefic” de Kerimov, potrivit unui purtător de cuvânt al DPP, care a adăugat că problema proprietarului va fi probabil rezolvată de o instanţă americană.

Potrivit televiziunii australiene ABC, avocatul apărării Feizal Haniff, care acţionează în numele Millemarin, a cerut instanţei suspendarea sentinţei.

Cine este Suleiman Kerimov, proprietarul super-iahtului „Amadea”

Kerimov, membru al Consiliului Federaţiei Ruse, a fost sancţionat de Departamentul de Trezorerie al SUA din 2018, ca răspuns la activitatea Rusiei în Peninsula Crimeea şi pentru sprijinul acordat preşedintelui sirian Bashar al-Assad.

El a fost sancţionat şi de Marea Britanie şi Uniunea Europeană ca răspuns la invazia Rusiei în Ucraina.

Vestea vine la aproape o săptămână după ce preşedintele american Joe Biden a vorbit despre o propunere care ar face presiuni suplimentare asupra oligarhilor ruşi în urma războiului din Ucraina, inclusiv prin utilizarea banilor obţinuţi din vânzarea bunurilor lor confiscate pentru a finanţa apărarea Ucrainei.

Biden a mai spus că propunerea va consolida capacităţile de aplicare a legii SUA şi de a sechestra proprietăţile oligarhilor ruşi.

„Va crea noi proceduri accelerate de a confisca aceste proprietăţi şi se va asigura că, atunci când bunurile oligarhilor sunt vândute, fondurile pot fi folosite direct pentru a remedia daunele provocate de Rusia şi pentru a ajuta la reconstruirea Ucrainei”, a declarat preşedintele american.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.