Franţa, prima mare ţară europeană care a autorizat operaţiunile platformei de criptomonede Binance

Franţa a devenit prima ţară europeană mare care a autorizat operaţiunile platformei de criptomonede Binance, care este cea mai mare din lume.

Compania este acum înregistrată ca furnizor de servicii de active digitale înregistrat de către autoritatea franceză de supraveghere a pieţei de valori, AMF, ceea ce îi permite să ofere servicii de tranzacţionare şi custodie pentru bitcoin şi alte criptomonede.

Binance este cea mai mare platformă de tranzacţionare de criptomonede la nivel global. Compania gestionează volume de tranzacţionare spot de peste 14 miliarde de dolari şi un volum de instrumente derivate de aproape 50 de miliarde de dolari într-o singură zi, potrivit datelor de la CoinGecko.

Autorizarea face din Franţa prima naţiune europeană importantă care a dat undă verde Binance. Compania este supravegheată în Lituania de autorităţile de reglementare împotriva spălării banilor din ţară şi solicită, de asemenea, înregistrarea la organul de supraveghere a sectorului financiar suedez.

Binance nu are un sediu oficial şi cândva s-a mândrit cu acest fapt. Dar compania încearcă acum să facă pace cu autorităţile de reglementare, după o reacţie de anul trecut din partea autorităţilor din numeroase ţări, inclusiv Regatul Unit, Italia şi Singapore.

Binance a căutat să atragă sprijinul Franţei, în ultima vreme. Fondatorul şi CEO-ul companiei, Changpeng Zhao, a susţinut o prezentare la un eveniment al industriei cripto la Paris, luna trecută, pentru a lansa un nou program de accelerare pentru aşa-numitele start-up-uri ”Web3”.

Firma s-a angajat, de asemenea, să investească 100 de milioane de euro în ţară. Changpeng Zhao, CEO-ul şi fondatorul Binance, a descris Franţa ca fiind ”foarte progresistă” în adoptarea cripto. ”În interacţiunile noastre cu ei, sunt mult mai avansaţi în înţelegerea lor şi sunt, de asemenea, mult mai progresişti în atitudinile lor. Sunt foarte stricti, Franţa are un organism de reglementare foarte strict. Dar au înţelegerile avansate pentru a merge cu asta”, a spus el pentru CNBC.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#autorizare #Monede #bitcoin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După sancțiunile impuse săptămâna trecută de SUA gigantului rus Lukoil, viitorul rafinăriei Petrotel din Ploiești și al rețelei de peste 300 de benzinării din România devine tot mai incert (asigură 50% din necesarul de motorină a Republicii Moldova n.a). Termenul-limită impus de Washington pentru încheierea tranzacțiilor este 21 noiembrie, iar o vânzare rapidă se anunță o misiune complicată pentru companie – și o potențială bătaie de cap pentru Guvernul României.

Deși Lukoil România și Petrotel Lukoil sunt controlate de firma elvețiană Litasco, nu direct de grupul rus, sancțiunile americane se extind asupra tuturor entităților deținute în proporție de peste 50%. În plus, băncile care vor continua să colaboreze cu aceste firme riscă la rândul lor sancțiuni.

Rafinăria Petrotel, a treia ca mărime din România, cu o capacitate de 2,5 milioane de tone pe an, nu mai folosește țiței rusesc din 2022, ci preponderent kazah și azer, conform surselor oficiale. Totuși, sancțiunile americane blochează orice tranzacție cu entități afiliate Lukoil, inclusiv pentru finanțarea operațiunilor locale.

„Lukoil va avea obligația să își vândă rafinăria Petrotel înainte de termenul-limită de luna viitoare. Am fi bucuroși să nu mai avem Lukoil în România”, a declarat secretarul de stat Cristian Bușoi, citat de Politico.

Președintele Nicușor Dan a confirmat că Bucureștiul va acționa „solidar cu Uniunea Europeană” și va susține un eventual pachet european de sancțiuni împotriva Lukoil.

Problema este că rafinăria Petrotel asigură aproape un sfert din capacitatea de rafinare a României și este în prezent în revizie. O oprire prelungită ar crea un gol semnificativ pe piața internă de carburanți.

În plus, afacerea nu este una profitabilă. Petrotel a raportat în 2023 un profit modest, de 63 milioane lei, după pierderi masive de aproape jumătate de miliard în 2022. Lukoil România, care operează stațiile de alimentare, a înregistrat în 2023 o pierdere de 145 milioane lei, primul rezultat negativ din ultimii șase ani.

Posibili cumpărători există, dar toți ridică semne de întrebare: Socar (Azerbaidjan), MOL (Ungaria) sau KazMunayGas (Kazahstan). O eventuală preluare de către SOCAR ar face ca azerii să devină al doilea jucător pe piața carburanților din România, cu peste 400 de stații.

Guvernul României ia în calcul și o variantă de intervenție temporară, după modelul Germaniei, care a preluat controlul rafinăriei Schwedt, fost activ al Rosneft. Totuși, costurile uriașe și constrângerile bugetare fac puțin probabilă o naționalizare a Petrotelului.

„România vrea ca rafinăria și stațiile Lukoil să continue să funcționeze – dar fără Lukoil”, conchid sursele citate de Economica.net.