Justiția putredă și coruptă la cheremul acoperiților! Doar o pătrime dintre corupți au fost pedepsiți

Mai multe hotărâri ale instanțelor de judecată, emise în 2021, pe dosarele contravenționale de corupție au fost supuse unei analize strategice a CNA. Specialiștii Direcției analitice au verificat 135 de hotărâri ale instanțelor de fond și 39 de decizii ale instanțelor de apel, constatând că doar 24 la sută din cazuri s-au încheiat cu sancțiuni, în prima instanță, iar 76 la sută, din numărul total de dosare, au fost încetate, anunță CNA.

Astfel, aproximativ o pătrime din contravenienți au fost recunoscuți vinovați de săvârșirea contravenției și au fost pedepsiți cu amenzi și privarea dreptului de a desfășura o anumită activitate sau de a deține anumite funcții, pe când în celelalte cazuri încetarea proceselor contravenționale a survenit din motivul expirării termenului prescripției (50 de procese, sau 49%), inexistenței faptului contravenției (45 de procese, sau 44%) sau declararea nulă a procesului-verbal contravențional (7 procese, sau 7%).

În același timp, aplicarea amenzilor a fost orientată spre pragul minim, prevăzut de norma contravențională la fel ca și privarea de dreptul de a desfășura o anumită activitate sau a deține anumite funcții. În peste 57% din cazuri, instanțele au dispus privarea de dreptul de a ocupa funcții pe un termen de 3 luni, în timp ce termenul cuprins între 6 şi 12 luni a fost aplicat în doar 3 cazuri, ceea ce reprezintă aproximativ 9%. Analiștii CNA au mai constatat că bărbații au predominat în comiterea contravențiilor pe acte de corupție. Respectiv, 67 % din contravenții au fost comise de bărbați și 33 la sută de femei.

De asemenea, au fost analizate și domeniile, unde au fost constatate cele mai multe contravenții pe acte de corupție. Autoritățile publice locale sunt în topul instituțiilor, unde au fost identificate cele mai multe contravenții – 39 de persoane sau 31%. Acestea sunt urmate de sistemul organelor afacerilor interne – 26 de persoane sau 21% , 19 persoane, sau aproximativ 15%, fac parte din sistemul de învățământ, iar 9 contravenienți, sau aproximativ 7%, sunt angajați în întreprinderile municipale. În rest, ponderea contravenienților, care reprezintă diverse instituții, este mai mică de 5%.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#justiție #coruptie #CNA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Facebook s-a schimbat semnificativ față de acum două decenii și a devenit unul dintre giganții tech care a schimbat lumea și fără de care majoritatea oamenilor nu își pot imagina viața. Ce am învățat însă în acest timp și către ce ne îndreptăm, se întreabă site-ul de analize economice și sociale Panorama.

Pe 4 februarie 2004, Mark Zuckerberg, atunci în vârstă de 19 ani, a lansat TheFacebook.com, o versiunea digitală a catalogului studenților de la Harvard. Dosarul virtual cu nume și poze avea însă câteva avantaje: studenții puteau împărtăși la ce cursuri mergeau și dacă erau singuri sau într-o relație. Mai mult, puteau să-și trimită mesaje unul altuia.

Facebook a prins rapid în toată lumea, pentru că promitea o modalitate simplă de a rămâne conectat cu prietenii, „nu cu băncile, cu brandurile sau cu parlamentul. Oamenii aveau nevoie de asta, nu avuseseră până atunci un instrument digital prin care să-și regăsească foștii colegi de liceu sau un loc virtual, în care să vadă bebelușul unor cunoștințe”, spune ea.

Rețeaua socială devenise un soi de piață publică în care lumea putea să își exprime ideile, sentimentele, opiniile despre cele mai importante evenimente din țară. Iar asta a atras oamenii care simțeau nevoia unui spațiu în care să se poată exprima liber, în scris sau în imagini.

În 2007, Facebook avea deja 50 de milioane de utilizatori. Anul următor numărul lor s-a dublat. Creșterea semnificativă a fost cauzată în parte și de adăugarea unor funcții noi care au devenit foarte populare.

În 2008, Facebook a introdus chat-ul privat, wall-ul de pe profilul fiecărui utilizator și prima aplicație pentru iPhone. A fost și primul an în care fondatorul Mark Zuckerberg a apărut în lista miliardarilor făcută de Forbes, cu o avere de 1,5 miliarde de dolari, la doar 23 de ani. Anul următor, Facebook a continuat să inoveze și a creat butonul „like”, un feature care a fost ulterior copiat de toate rețelele sociale.

În 2012, când rețeaua a ajuns la un miliard de utilizatori, s-a listat la bursă. Valora 104 miliarde de dolari.

3.1 miliarde de utilizatori avea Facebook în ianuarie 2024, conform datelor Statista

911 miliarde de dolari valorează Facebook în prezent, conform datelor AOL