Putin, scos din sărite de președintele Finlandei: Aderarea la NATO ar fi „o greșeală”

Președintele rus Vladimir Putin i-a spus sâmbătă omologul său finlandez Sauli Niinisto că renunțarea la neutralitate și aderarea la NATO ar fi „o greșeală” care ar putea afecta relațiile dintre cele două țări, relatează Reuters, citând un comunicat al Kremlinului.

Cei doi președinți au vorbit la telefon, la două zile după ce Finlanda și-a declarat intenția de a se alătura alianței occidentale. Moscova a descris acest lucru drept pe o amenințare de securitate care va necesita un răspuns, dar nu a precizat care va fi acesta.

„Vladimir Putin a subliniat că abandonarea politicii tradiționale de neutralitate militară ar fi o greșeală, deoarece nu există amenințări la adresa securității Finlandei. O astfel de schimbare a politicii externe a țării poate avea un impact negativ asupra relațiilor ruso-finlandeze”, potrivit comunicatului de la Kremlin.

Moscova a mai spus că discția telefonică a fost un „schimb de opinii franc”, ceea ce este, de obicei, un eufemism diplomatic pentru o conversație dificilă, relatează Reuters.

Niinisto a spus: „Conversația a fost directă și a fost purtată fără ridicări de ton. Evitarea tensiunilor a fost considerată importantă”.

Președinția finlandeză a mai comunicat că Niinisto i-a spus lui Vladimir Putin cât de fundamental au alterat climatul de securitate al Finlandei cererile Rusiei de la finele lui 2021 ca alte țări să nu se alăture NATO și invadarea Ucrainei. Niinisto l-a anunțat pe Putin că Finlanda va cere în zilele următoare să devină stat membru NATO, potrivit comunicatului.

El a mai spus că Finlanda dorește să gestioneze relațiile cu Rusia într-un „mod corect și profesionist”.

Cererea de aderare a Finlandei nu va fi singura. Cel mai probabil, va fi urmată de un demers similar din partea Suediei, ceea ce îl va face pe pe Putin să se confrunte chiar cu ceea ce a spus că vrea să evite, atunci când a lansat invazia în Ucraina, pe 24 februarie: o nouă extindere a NATO până la granițele Rusiei.

#NATO #Finlanda #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Noul ministru al Sănătății, Emil Ceban, a declarat în plenul Parlamentului, la învestirea Guvernului condus de Alexandru Munteanu, că medicina de familie rămâne fundamentul sistemului medical din Republica Moldova, însă este nevoie de modernizare și ajustare la noile realități.

„Medicina de familie este cartea de vizită a sistemului de sănătate al Republicii Moldova. Toți noi începem de la medicul de familie. Suntem o țară care are un sistem bine pus la punct și un sistem de asigurare printre cele mai bune din lume, dar a trecut timpul — este nevoie de schimbări”, a declarat Emil Ceban.

Afirmațiile ministrului vin în contextul unei creșteri a veniturilor fondurilor de asigurări medicale, dar și a unui deficit tot mai pronunțat în sistemul de finanțare.

Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, la 30 septembrie 2025, veniturile totale ale fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală au însumat 11,14 miliarde de lei, în creștere cu 6,5% față de perioada similară a anului trecut.

Veniturile proprii au ajuns la 7,48 miliarde de lei, cu aproape 14% mai mult decât în 2024, în timp ce transferurile de la bugetul de stat au scăzut cu 5,8%, până la 3,66 miliarde de lei. În același timp, cheltuielile și investițiile în domeniul medical au crescut cu 10,4%, atingând 12,65 miliarde de lei.

Astfel, sistemul de asigurări medicale a înregistrat un deficit de 1,5 miliarde de lei, iar soldurile în conturi la sfârșitul lunii septembrie au constituit 716,4 milioane de lei.