Putin, scos din sărite de președintele Finlandei: Aderarea la NATO ar fi „o greșeală”

Președintele rus Vladimir Putin i-a spus sâmbătă omologul său finlandez Sauli Niinisto că renunțarea la neutralitate și aderarea la NATO ar fi „o greșeală” care ar putea afecta relațiile dintre cele două țări, relatează Reuters, citând un comunicat al Kremlinului.

Cei doi președinți au vorbit la telefon, la două zile după ce Finlanda și-a declarat intenția de a se alătura alianței occidentale. Moscova a descris acest lucru drept pe o amenințare de securitate care va necesita un răspuns, dar nu a precizat care va fi acesta.

„Vladimir Putin a subliniat că abandonarea politicii tradiționale de neutralitate militară ar fi o greșeală, deoarece nu există amenințări la adresa securității Finlandei. O astfel de schimbare a politicii externe a țării poate avea un impact negativ asupra relațiilor ruso-finlandeze”, potrivit comunicatului de la Kremlin.

Moscova a mai spus că discția telefonică a fost un „schimb de opinii franc”, ceea ce este, de obicei, un eufemism diplomatic pentru o conversație dificilă, relatează Reuters.

Niinisto a spus: „Conversația a fost directă și a fost purtată fără ridicări de ton. Evitarea tensiunilor a fost considerată importantă”.

Președinția finlandeză a mai comunicat că Niinisto i-a spus lui Vladimir Putin cât de fundamental au alterat climatul de securitate al Finlandei cererile Rusiei de la finele lui 2021 ca alte țări să nu se alăture NATO și invadarea Ucrainei. Niinisto l-a anunțat pe Putin că Finlanda va cere în zilele următoare să devină stat membru NATO, potrivit comunicatului.

El a mai spus că Finlanda dorește să gestioneze relațiile cu Rusia într-un „mod corect și profesionist”.

Cererea de aderare a Finlandei nu va fi singura. Cel mai probabil, va fi urmată de un demers similar din partea Suediei, ceea ce îl va face pe pe Putin să se confrunte chiar cu ceea ce a spus că vrea să evite, atunci când a lansat invazia în Ucraina, pe 24 februarie: o nouă extindere a NATO până la granițele Rusiei.

#NATO #Finlanda #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea finaliza partea tehnică a negocierilor de aderare la Uniunea Europeană în anul 2028, dacă va menține ritmul actual al reformelor și va beneficia de sprijinul statelor membre, a declarat comisarul european pentru Extindere, Marta Kos, care a apreciat progresele înregistrate de Chișinău drept unele dintre cele mai importante în rândul țărilor candidate.

„Dacă ne uităm la ceea ce a realizat Moldova în ultimii trei-patru ani, sunt optimistă. Este un obiectiv foarte ambițios, dar realizabil. Da, am putea finaliza partea tehnică a negocierilor cu Moldova în 2028”, a declarat oficialul european, răspunzând unei întrebări privind realismul termenului stabilit de autoritățile de la Chișinău.

Marta Kos a remarcat că Republica Moldova a înregistrat un progres excepțional în procesul de integrare europeană și s-a arătat surprinsă de faptul că discuțiile publice se concentrează mai degrabă asupra problemelor decât asupra realizărilor.

„Moldova a făcut cele mai rapide progrese de până acum, iar dumneavoastră mă întrebați despre probleme, deficiențe și riscuri. Sincer, nu înțeleg acest lucru. Ați realizat atât de multe! Raportul privind extinderea spune că sunteți una dintre țările candidate cu cele mai mari progrese”, a afirmat comisarul european.

Potrivit acesteia, raportul Comisiei Europene indică perspectiva deschiderii în curând a tuturor clusterelor de negociere, avansarea evaluării criteriilor intermediare privind statul de drept și posibilitatea închiderii provizorii a 25 de capitole într-un singur an.

„Desigur, aș putea vorbi și despre ceea ce mai trebuie făcut. Dar îndemnul meu este să vedeți elementele pozitive, care sunt foarte numeroase în acest raport, să le celebrați și să priviți spre viitor. Un viitor cu adevărat luminos al țării voastre în Uniunea Europeană”, a subliniat Marta Kos.

Oficialul european a avertizat însă că atingerea obiectivului pentru 2028 nu depinde exclusiv de Guvern. Procesul de aderare presupune implicarea Parlamentului, societății civile și a tuturor instituțiilor responsabile de implementarea reformelor.

„Procesul de aderare nu este doar munca Guvernului. Este munca Guvernului, a Parlamentului și a societății civile. Și, bineînțeles, reformele trebuie să aducă rezultate pentru cetățeni”, a explicat comisarul.

O altă condiție esențială este obținerea sprijinului politic din partea statelor membre ale Uniunii Europene. În acest sens, Marta Kos a declarat că a discutat cu reprezentanții autorităților moldovene despre necesitatea unei prezențe mai active a Republicii Moldova în capitalele europene.

„O parte ține de faptul că voi continuați să livrați rezultate, iar noi asigurăm sprijinul statelor membre. Și da, atunci Moldova ar putea încheia negocierile în 2028”, a concluzionat oficialul european.

Declarațiile vin în contextul publicării, la 4 noiembrie 2026, a noului raport al Comisiei Europene privind extinderea UE.