Putin, scos din sărite de președintele Finlandei: Aderarea la NATO ar fi „o greșeală”

Președintele rus Vladimir Putin i-a spus sâmbătă omologul său finlandez Sauli Niinisto că renunțarea la neutralitate și aderarea la NATO ar fi „o greșeală” care ar putea afecta relațiile dintre cele două țări, relatează Reuters, citând un comunicat al Kremlinului.

Cei doi președinți au vorbit la telefon, la două zile după ce Finlanda și-a declarat intenția de a se alătura alianței occidentale. Moscova a descris acest lucru drept pe o amenințare de securitate care va necesita un răspuns, dar nu a precizat care va fi acesta.

„Vladimir Putin a subliniat că abandonarea politicii tradiționale de neutralitate militară ar fi o greșeală, deoarece nu există amenințări la adresa securității Finlandei. O astfel de schimbare a politicii externe a țării poate avea un impact negativ asupra relațiilor ruso-finlandeze”, potrivit comunicatului de la Kremlin.

Moscova a mai spus că discția telefonică a fost un „schimb de opinii franc”, ceea ce este, de obicei, un eufemism diplomatic pentru o conversație dificilă, relatează Reuters.

Niinisto a spus: „Conversația a fost directă și a fost purtată fără ridicări de ton. Evitarea tensiunilor a fost considerată importantă”.

Președinția finlandeză a mai comunicat că Niinisto i-a spus lui Vladimir Putin cât de fundamental au alterat climatul de securitate al Finlandei cererile Rusiei de la finele lui 2021 ca alte țări să nu se alăture NATO și invadarea Ucrainei. Niinisto l-a anunțat pe Putin că Finlanda va cere în zilele următoare să devină stat membru NATO, potrivit comunicatului.

El a mai spus că Finlanda dorește să gestioneze relațiile cu Rusia într-un „mod corect și profesionist”.

Cererea de aderare a Finlandei nu va fi singura. Cel mai probabil, va fi urmată de un demers similar din partea Suediei, ceea ce îl va face pe pe Putin să se confrunte chiar cu ceea ce a spus că vrea să evite, atunci când a lansat invazia în Ucraina, pe 24 februarie: o nouă extindere a NATO până la granițele Rusiei.

#NATO #Finlanda #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După ce Ucraina a restricționat mișcarea capitalului, în urma invaziei Rusiei din februarie 2022, Banca Națională (NBU) este în proces de finalizare a unui amplu pachet de liberalizare. Măsurile sunt menite să susțină companiile locale și să atragă noi investitori, costul estimat fiind de 5,5 miliarde de dolari. Oficialii nu au furnizat o dată certă pentru adoptarea măsurilor.

Mai mulți oficiali ai băncii centrale au vorbit cu Reuters despre relaxarea restricțiilor pe mișcările de capital, conform Agerpres. În urmă cu doi ani, NBU a impus restricţii dure asupra ieşirilor de capital şi a înăsprit controlul asupra schimburilor de valută, în ideea de a menţine stabilitatea financiară. În paralel, economia Ucrainei s-a contractat cu aproape o treime în primul an de război.

Pe măsură ce companiile ucrainene s-au adaptat la război au existat solicitări pentru relaxarea restricţiilor vizând mişcările de capital. Graţie ajutoarelor financiare, în valoare de mai multe miliarde de dolari, venite de la partenerii occidentali, economia ucraineană a înregistrat un avans de 5,3%, anul trecut, în timp ce prognozele pentru acest an arată un avans de 3%.

„Va fi cel mai mare pachet de liberalizare a mişcărilor de capital de la debutul invaziei”, a precizat departamentul de comunicare al Băncii Naţionale a Ucrainei.

Printre măsuri ar urma să se afle: acordarea permisiunii de a plăti, parţial, noi dividende non-rezidenţilor, autorizarea plăţilor pentru importurile de servicii şi plata dobânzilor pentru vechile datorii.

O decizie este aşteptată să fie adoptată în curând, au precizat oficialii de la NBU, însă nu au furnizat şi o dată exactă, precizând că se mai lucrează încă la ultimele detalii care vor fi discutate şi cu Fondul Monetar Internaţional, un important susţinător financiar al Ucrainei.

Banca Naţională a Ucrainei a început anul trecut să relaxeze restricţiile impuse mişcărilor de capital. Unul din primii paşi a fost introducerea unui curs de schimb mai flexibil, relaxând cursul de schimb fix pentru hrivna ucraineană. De asemenea, banca centrală a publicat o foaie de parcurs pentru noi măsuri de relaxare, atunci când războiul şi situaţia economică o vor permite.

Printre restricţiile cu care se confruntă, în prezent, companiile din Ucraina se regăseşte atât accesul limitat la achiziţiile de valută, cât şi limite la derularea anumitor plăţi operaţionale.

Guvernatorul Băncii Naţionale a Ucrainei, Andri Pişni, a afirmat anterior că banca centrală este aproape de a finaliza prima etapă a liberalizării, în condiţiile în care ajutorul financiar extern vital pentru acest an a fost asigurat.

La data de 1 aprilie 2024, rezervele valutare ale NBU au atins un nivel-record de 43,76 miliarde de dolari. Banca centrală estimează costul noilor măsuri de liberalizare la aproximativ 5,5 miliarde de dolari.

Una dintre cele mai cerute măsuri este posibilitatea firmelor de a plăti pentru importurile de servicii, precum marketing, publicitate şi consultanţă de business, în contextul în care companiile ucrainene încearcă să intre pe noi pieţe şi să urmărească noi oportunităţi de creştere, pentru a contracara pierderile suferite acasă din cauza războiului.