Putin, scos din sărite de președintele Finlandei: Aderarea la NATO ar fi „o greșeală”

Președintele rus Vladimir Putin i-a spus sâmbătă omologul său finlandez Sauli Niinisto că renunțarea la neutralitate și aderarea la NATO ar fi „o greșeală” care ar putea afecta relațiile dintre cele două țări, relatează Reuters, citând un comunicat al Kremlinului.

Cei doi președinți au vorbit la telefon, la două zile după ce Finlanda și-a declarat intenția de a se alătura alianței occidentale. Moscova a descris acest lucru drept pe o amenințare de securitate care va necesita un răspuns, dar nu a precizat care va fi acesta.

„Vladimir Putin a subliniat că abandonarea politicii tradiționale de neutralitate militară ar fi o greșeală, deoarece nu există amenințări la adresa securității Finlandei. O astfel de schimbare a politicii externe a țării poate avea un impact negativ asupra relațiilor ruso-finlandeze”, potrivit comunicatului de la Kremlin.

Moscova a mai spus că discția telefonică a fost un „schimb de opinii franc”, ceea ce este, de obicei, un eufemism diplomatic pentru o conversație dificilă, relatează Reuters.

Niinisto a spus: „Conversația a fost directă și a fost purtată fără ridicări de ton. Evitarea tensiunilor a fost considerată importantă”.

Președinția finlandeză a mai comunicat că Niinisto i-a spus lui Vladimir Putin cât de fundamental au alterat climatul de securitate al Finlandei cererile Rusiei de la finele lui 2021 ca alte țări să nu se alăture NATO și invadarea Ucrainei. Niinisto l-a anunțat pe Putin că Finlanda va cere în zilele următoare să devină stat membru NATO, potrivit comunicatului.

El a mai spus că Finlanda dorește să gestioneze relațiile cu Rusia într-un „mod corect și profesionist”.

Cererea de aderare a Finlandei nu va fi singura. Cel mai probabil, va fi urmată de un demers similar din partea Suediei, ceea ce îl va face pe pe Putin să se confrunte chiar cu ceea ce a spus că vrea să evite, atunci când a lansat invazia în Ucraina, pe 24 februarie: o nouă extindere a NATO până la granițele Rusiei.

#NATO #Finlanda #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un tribunal din Republica Bașkortostan a decis naționalizarea a șapte fabrici deținute de fostul șef al „Gazprom Energo”, Alexei Mitiușov, în cadrul unei acțiuni demarate de Procuratura Generală a Rusiei. Valoarea totală a activelor preluate de stat se ridică la 31,5 miliarde de ruble, relatează Kommersant.

Decizia prevede trecerea în proprietatea statului a 100% din acțiunile sau părțile sociale ale companiilor „Salavatneftemaș”, „Salavatneftehimremstroi”, „Podzemneftegaz”, „Remenergomontaj”, „Neftehimremstroi”, „Tehcentr” și Uzina de catalizatori din Salavat. Aceste întreprinderi deservesc grupul „Gazprom Neftechim Salavat”, una dintre companiile-cheie ale industriei chimice din regiune.

Potrivit instanței, Mitiușov, care deține pașaport lituanian și permis de ședere în Spania, a stabilit un „control străin” asupra acestor active strategice, fapt considerat ilegal conform legislației ruse. Decizia a fost pusă în aplicare imediat, fără posibilitatea apelului, la cererea procurorilor, care au avertizat că o întârziere ar putea duce la oprirea producției, neplata salariilor și falimentul fabricilor.

În plângerea sa, Procuratura a susținut că Mitiușov a achiziționat companiile prin entități controlate – „Mercury Capital Trust” și „Corporate Center” – în urma unor tranzacții neautorizate și nevalidate de comisia guvernamentală sau Serviciul Federal Antimonopol. Împotriva fostului director „Gazprom Energo” a fost deschis un dosar penal în 2022, fiind acuzat de deturnare de fonduri de la „Gazprom Neftechim Salavat”. În februarie 2023, Mitiușov a fost dat în urmărire internațională.

Naționalizarea activelor considerate „strategice” a devenit o practică tot mai frecventă în Rusia după invadarea Ucrainei. Potrivit fostului șef al Transparency International Rusia, Ilia Șumanov, în ultimii trei ani, statul a preluat active în valoare de peste 2,07 trilioane de ruble. În 2024, The Moscow Times estimează că autoritățile au naționalizat cel puțin 67 de companii, cu venituri anuale de peste 807,6 miliarde de ruble și active evaluate la peste 544,7 miliarde.

Această decizie reflectă consolidarea controlului statului rus asupra economiei, în paralel cu o ofensivă împotriva proprietății private cu legături externe, în contextul actualei izolări internaționale.

#comoanie #confiscare #bani #Gazprom