Cartuşele şi rezervele pentru ţigarete electronice vor fi marcate obligatoriu cu timbru de acciz

Cartuşele şi rezervele pentru ţigarete electronice, inclusiv cele de unică folosință, preparatele destinate utilizării în cartuşe şi rezerve pentru ţigarete electronice, produsele din tutun și înlocuitorii din tutun vor fi marcate obligatoriu cu timbru de acciz/de consum pentru fiecare unitate în parte. Timbrul va fi aplicat direct pe pachet. Ministerul Finanțelor anunță că proiectul de lege a fost astăzi aprobat de Guvern.

În prezent, legislația în vigoare prevede obligativitatea aplicării timbrului de acciză/de consum direct pe pachet doar la produsele din tutun. Astfel, va fi modificat Codul fiscal și câteva acte normative, prin care se impune obligativitatea aplicării timbrului de acciz/de consum direct pe pachet la produsele menționate.

Pentru asigurarea trasabilității produselor accizabile și eficientizarea administrării fiscale și vamale la introducerea pe teritoriul Republicii Moldova a produselor din tutun și a produselor conexe, proiectul prevede marcarea obligatorie a acestora cu timbru de acciz și, respectiv timbru de consum.

Proiectul mai prevede și acordarea unei perioade de tranziție agenților economici. Stocurile importate până la intrarea în vigoare a legii pot fi comercializate fără timbru de acciz/ de consum până la 1 octombrie 2022.

Totodată, subiecții impunerii, care vor importa produsele respective, vor efectua inventarierea lor în termen de 45 de zile, cu declararea la Serviciul Fiscal de Stat.

#timbru de acciz #tigarete electronice #Tigari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.