Prețurile explodează de la o zi la alta! Maia Sandu vrea să taie profiturile năucitoare ale monopoliștilor

Am convocat această ședință pentru a discuta despre inflația înaltă și creșterea prețurilor. Vreau să vă asigur că acest subiect este pe agenda noastră zilnică. Inflația este o problemă majora și pentru țările care importă și care sunt afectate de războiul din Ucraina. Din păcate, Republica Moldova face parte din aceste țări. Exista si anumite elemente interne care cauzează creșterea prețurilor.

Președinta spune că a cerut clarificări de la sectoare de unde există semnale că nu s-a intervenit la timp.

Trebuie să susținem eforturile întreprinderilor din toate sectoarele, inclusiv din domeniul agro-alimentar. Totodată, trebuie să oferim asistență financiară părților vulnerabile care sunt afectate de creșterea prețurilor. Trebuie să consolidăm și eficiența companiilor din sistemul energetic. Este vorba de reducerea cheltuielilor operaționale. Vom încuraja inițiativa privată, ca oamenii să poată înființa afaceri în Moldova și sa producem pentru consumul propriu și export. Nu vom tolera monopolurilor pentru extragerea supraprofiturilor, în special in situații de criza.

Deciziile CSS:

Parlamentul să constituie o comisie parlamentară de examinare a procesului decizional privind controlul inflației și politica monetară pe parcursul ultimelor 18 luni.

Parlamentul să constituie o comisie parlamentară pentru examinarea eficienței aplicării reglementărilor din sectorul combustibililor lichizi.

Ministerul Economiei împreună cu alte instituții responsabile să analizeze și să elimine restricțiile și impedimentele pentru producătorii mici pe piețele locale și pe piețele improvizate.

Eliminarea lanțurilor ineficiente de intermediari care nu fac altceva decât să monopolizeze canalele de distribuire și să majoreze prețurile nejustificat este o altă sarcină pusă în seama Guvernului.

Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale să dezvolte politici care să asigure eficientizarea cheltuielilor operaționale ale operatorilor pe piața energetică.

La fel, Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale să dezvolte politici de transparentizare a acționariatului și raportărilor companiilor din sectorul energetic.

Ministerul Muncii și Protecției Sociale să elaboreze un mecanism de țintire a compensațiilor pentru a combate creșterea prețurilor și, respectiv, altor forme de asistență socială.

Ministerul Economiei să dezvolte un program de centralizare a asistenței pentru dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii pentru a crește transparența și vizibilitatea oportunităților de finanțare.

Guvernul, Ministerul Economiei, Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale vor elabora și aplica reglementări comerciale specifice perioadelor de stare de urgență și în condiții de așteptări inflaționiste atipice.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#creșteri #preturi #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Moldovei a actualizat Indicele de Stres Financiar (ISF) la iunie 2025 și confirmă un nivel sub pragul de stres și o stabilitate generală a sectorului. ISF a fost 0,38 la 30 iunie 2025 (ușor în urcare, +0,006 față de anul precedent), în timp ce pragul de stres (stabilit prin metoda Threshold VAR) a crescut la 0,52 în T2 2025 (de la 0,51 în T1).

Ce a mișcat indicele în T2 2025: • Presiuni în sus: creșterea stresului pe piața ratelor dobânzilor și pe piața bancară, factor favorabil: subindicele valutar, care a temperat dinamica ISF, factori negativi: marja depozite–credite s-a îngustat cu 1,4 p.p.; lichiditatea curentă a scăzut cu 10,5 p.p.; MDL/EUR s-a depreciat în medie cu 0,5 și factori care au redus stresul: volatilitatea valutară a scăzut (–2,9 unități); depozitele totale au crescut în termeni reali (+3,9%); ajustările pentru pierderi la credite au scăzut (–1,3 p.p.); s-a majorat spreadul VMS–CHIBOR 3M (+1,0 p.p.).

ISF a scăzut cu 0,01 față de mai. Presiunile au venit din piața valutară (depreciere medie MDL/EUR de 0,14) și piața bancară (lichiditate curentă –1,4 p.p.; provizioane +0,03 p.p.), iar componenta ratelor dobânzilor a contribuit pozitiv (marja depozite–credite +0,6 p.p.; spreadul VMS–CHIBOR 3M –0,1 p.p.).

Managerii de risc indică drept riscuri dominante: geopolitic, macroeconomic, suveran, apoi riscul de credit (în creștere) și cel cibernetic. Probabilitatea unui eveniment cu impact ridicat în 12 luni este evaluată înaltă. Soliditatea sistemului este percepută preponderent moderat înaltă (70%), cu așteptarea menținerii în următoarele 6 luni.

Bănci de importanță sistemică (O-SII): MAIB – amortizor O-SII 1,5% (prima poziție), Moldindconbank – 1,0% și OTP Bank și Victoriabank – 0,5% fiecare.

Indicele general de vulnerabilitate s-a situat la –0,46 (sub pragul 0), semnalând risc scăzut. Contribuții: lichiditate (+0,15), rata fondurilor (–0,15), sensibilitate la riscul de piață (–0,05), profitabilitate (+0,04). Toate băncile se află sub pragurile stabilite.

Legăturile interbancare interne rămân reduse (sold net ~5,5 mil. MDL, ~0,05% din plasări). Stresul I (nerambursare bilaterală internă) nu indică potențiale insolvabilități. Plasările în bănci străine: 12,4 mld. MDL (7,1% din active), concentrate în instituții din Germania, Franța, Italia, Spania, Austria cu rating investițional înalt.

Stres II (faliment top-3 contrapărți externe): ar coborî 4 bănci sub cerința minimă a fondurilor proprii (10%), însă probabilitatea este redusă (ratinguri înalte ale contrapartidelor).
Stres III (faliment pe țară): 2 bănci ar coborî sub 10%; scenariul e atenuat de profilul de risc al jurisdicțiilor (economii avansate).

Indicii HHI (0,1465) și HHIrisk (0,1476) sunt mult sub limitele de concentrare sporită (0,3487) și maximal admisibilă (0,6). Rata creditelor neperformante a scăzut în agricultură (3,5%, –0,4 p.p.) și industrie prelucrătoare (5,2%, –0,2 p.p.); în energie, imobiliare și IFN – 0%.

Creditele către IFN au fost 3,58 mld. MDL (3,8% din portofoliu), din care 99,8% către OCN; Microinvest SRL concentrează 37,2% din soldul creditelor bancare către OCN (~1,32 mld. MDL). Toate creditele către IFN sunt clasificate performante.