Prețurile explodează de la o zi la alta! Maia Sandu vrea să taie profiturile năucitoare ale monopoliștilor

Am convocat această ședință pentru a discuta despre inflația înaltă și creșterea prețurilor. Vreau să vă asigur că acest subiect este pe agenda noastră zilnică. Inflația este o problemă majora și pentru țările care importă și care sunt afectate de războiul din Ucraina. Din păcate, Republica Moldova face parte din aceste țări. Exista si anumite elemente interne care cauzează creșterea prețurilor.

Președinta spune că a cerut clarificări de la sectoare de unde există semnale că nu s-a intervenit la timp.

Trebuie să susținem eforturile întreprinderilor din toate sectoarele, inclusiv din domeniul agro-alimentar. Totodată, trebuie să oferim asistență financiară părților vulnerabile care sunt afectate de creșterea prețurilor. Trebuie să consolidăm și eficiența companiilor din sistemul energetic. Este vorba de reducerea cheltuielilor operaționale. Vom încuraja inițiativa privată, ca oamenii să poată înființa afaceri în Moldova și sa producem pentru consumul propriu și export. Nu vom tolera monopolurilor pentru extragerea supraprofiturilor, în special in situații de criza.

Deciziile CSS:

Parlamentul să constituie o comisie parlamentară de examinare a procesului decizional privind controlul inflației și politica monetară pe parcursul ultimelor 18 luni.

Parlamentul să constituie o comisie parlamentară pentru examinarea eficienței aplicării reglementărilor din sectorul combustibililor lichizi.

Ministerul Economiei împreună cu alte instituții responsabile să analizeze și să elimine restricțiile și impedimentele pentru producătorii mici pe piețele locale și pe piețele improvizate.

Eliminarea lanțurilor ineficiente de intermediari care nu fac altceva decât să monopolizeze canalele de distribuire și să majoreze prețurile nejustificat este o altă sarcină pusă în seama Guvernului.

Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale să dezvolte politici care să asigure eficientizarea cheltuielilor operaționale ale operatorilor pe piața energetică.

La fel, Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale să dezvolte politici de transparentizare a acționariatului și raportărilor companiilor din sectorul energetic.

Ministerul Muncii și Protecției Sociale să elaboreze un mecanism de țintire a compensațiilor pentru a combate creșterea prețurilor și, respectiv, altor forme de asistență socială.

Ministerul Economiei să dezvolte un program de centralizare a asistenței pentru dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii pentru a crește transparența și vizibilitatea oportunităților de finanțare.

Guvernul, Ministerul Economiei, Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale vor elabora și aplica reglementări comerciale specifice perioadelor de stare de urgență și în condiții de așteptări inflaționiste atipice.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#creșteri #preturi #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După ce Ucraina a restricționat mișcarea capitalului, în urma invaziei Rusiei din februarie 2022, Banca Națională (NBU) este în proces de finalizare a unui amplu pachet de liberalizare. Măsurile sunt menite să susțină companiile locale și să atragă noi investitori, costul estimat fiind de 5,5 miliarde de dolari. Oficialii nu au furnizat o dată certă pentru adoptarea măsurilor.

Mai mulți oficiali ai băncii centrale au vorbit cu Reuters despre relaxarea restricțiilor pe mișcările de capital, conform Agerpres. În urmă cu doi ani, NBU a impus restricţii dure asupra ieşirilor de capital şi a înăsprit controlul asupra schimburilor de valută, în ideea de a menţine stabilitatea financiară. În paralel, economia Ucrainei s-a contractat cu aproape o treime în primul an de război.

Pe măsură ce companiile ucrainene s-au adaptat la război au existat solicitări pentru relaxarea restricţiilor vizând mişcările de capital. Graţie ajutoarelor financiare, în valoare de mai multe miliarde de dolari, venite de la partenerii occidentali, economia ucraineană a înregistrat un avans de 5,3%, anul trecut, în timp ce prognozele pentru acest an arată un avans de 3%.

„Va fi cel mai mare pachet de liberalizare a mişcărilor de capital de la debutul invaziei”, a precizat departamentul de comunicare al Băncii Naţionale a Ucrainei.

Printre măsuri ar urma să se afle: acordarea permisiunii de a plăti, parţial, noi dividende non-rezidenţilor, autorizarea plăţilor pentru importurile de servicii şi plata dobânzilor pentru vechile datorii.

O decizie este aşteptată să fie adoptată în curând, au precizat oficialii de la NBU, însă nu au furnizat şi o dată exactă, precizând că se mai lucrează încă la ultimele detalii care vor fi discutate şi cu Fondul Monetar Internaţional, un important susţinător financiar al Ucrainei.

Banca Naţională a Ucrainei a început anul trecut să relaxeze restricţiile impuse mişcărilor de capital. Unul din primii paşi a fost introducerea unui curs de schimb mai flexibil, relaxând cursul de schimb fix pentru hrivna ucraineană. De asemenea, banca centrală a publicat o foaie de parcurs pentru noi măsuri de relaxare, atunci când războiul şi situaţia economică o vor permite.

Printre restricţiile cu care se confruntă, în prezent, companiile din Ucraina se regăseşte atât accesul limitat la achiziţiile de valută, cât şi limite la derularea anumitor plăţi operaţionale.

Guvernatorul Băncii Naţionale a Ucrainei, Andri Pişni, a afirmat anterior că banca centrală este aproape de a finaliza prima etapă a liberalizării, în condiţiile în care ajutorul financiar extern vital pentru acest an a fost asigurat.

La data de 1 aprilie 2024, rezervele valutare ale NBU au atins un nivel-record de 43,76 miliarde de dolari. Banca centrală estimează costul noilor măsuri de liberalizare la aproximativ 5,5 miliarde de dolari.

Una dintre cele mai cerute măsuri este posibilitatea firmelor de a plăti pentru importurile de servicii, precum marketing, publicitate şi consultanţă de business, în contextul în care companiile ucrainene încearcă să intre pe noi pieţe şi să urmărească noi oportunităţi de creştere, pentru a contracara pierderile suferite acasă din cauza războiului.