Ce nu mai e bun în UE, e de lux la noi. Ne-au invadat maşinile la mâna a doua ale străinilor

27 Mai 2022, 12:45
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
27 Mai 2022, 12:45 // Actual //  bani.md

Numărul mașinilor importate de moldoveni se cifra la 23,7 mii la sfârșitul lunii martie 2022 față de perioada similară a anului precedent, potrivit datelor prezentate, în cadrul emisiunii săptămânale de „Analize economice”, de economistul Veaceslav Ioniță.

Anul trecut au fost importate 39,2 mii de automobile, în acest an valoarea anuală este de 38,3 în martie față de martie anul trecut. Creșterea spectaculoasă de +40% de anul trecut  a mașinilor importate se datorează cererii amânate urmare a crizei pandemice.

Economistul afirmă că Republica Moldova se apropie de o pondere de 40% a automobilelor care sunt importate de persoane autorizate. Or, piața se transformă într-una organizată. În anul 2021 și primul trimestru al anului 2022 prețul mediu al unei mașini importate a fost de 15 mii de euro .

Valoarea mașinilor importate în Republica Moldova în anul 2021 a fost de 341 mil. de euro, iar la sfârșitul lunii martie 2022 față de perioada similară a anului precedent valoarea se ridică la 337 mil. de euro. Persoanele fizice au importat mașini în sumă de 123 mil. de euro în anul 2021 și de 119 mil. de euro în valoarea anuală la sfârșitul luni martie 2022”, a explicat Ioniță.

Potrivit lui, de la companii fiecare a noua mașină este achiziționată este în leasing. „De obicei mașinile achiziționate de la companii sunt noi”.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

 

11 Sept. 2026, 17:54
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
11 Sept. 2026, 17:54 // Actual //  Grîu Tatiana

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.