Oficialii de la Chișinău evită să-l irite pe Putin: „Este o discuție generală”. Decizia pe care Occidentul o așteaptă

Oficialii de la Chișinău nu s-au hotărât dacă vor solicita armament letal de la Occident. În contextul situației tensionate, Marea Britanie și SUA sau arătat dispuse să doteze armata națională la standardele NATO doar să există o cerere oficială din partea Republicii Moldova.

Prim-ministra Republicii Moldova, Natalia Gavrilița, a declarat că autoritățile de la Chișinău urmează să hotărască dacă vor solicita armament letal de la partenerii externi. În ultimul timp, având în vedere situația tensionată din Transnistria, dar și scenariile cu privire la o posibilă invazie rusească, la nivel internațional s-a pus problema înarmării forțelor armate ale Republicii Moldova.

Potrivit ei, Moldova a venit cu solicitări la partenerii externi inclusiv pentru această asistenţă non-letală, întărirea capacităţilor la frontieră, ale IGSU, şi evident că discutăm cu ţările europene despre alte tipuri de asistenţă.

Bugetul Armatei Naţionale s-a majorat cu circa 130 de milioane de lei după rectificarea bugetului. Respectiv finanţarea constituie în prezent circa 1% din cheltuielile bugetare.

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a atras atenția că Moldova trebuie să-și întărească sistemul de apărare. El a precizat că „neutralitatea nu este o decorație care se pune pe perete”, iar fără o armată puternică nu poate fi apărată.

Igor Grosu a mai declarat că autoritățile de la Chișinău vor trebui să accepte și ajutorul „țărilor prietene”, dar și pe cel oferit în cadrul parteneriatelor pe care le are Republica Moldova cu alte state. Un accent important, în această direcție a fost pusă pe susținerea oferită de NATO.

Republica Moldova este o țara neutră și pașnica, însă țara noastră are un sector de apărare foarte slab, a comentat, în data de 27 mai, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu declarațiile de săptămâna trecută a oficialilor occidentali de a înarma Republica Moldova la standardele NATO.

„Moldova ar trebui să fie „echipată la standardele NATO” pentru a se proteja împotriva amenințării unei invazii rusești, a declarat ministrul de externe Liz Truss la mijlocul lunii mai.

Truss a spus pentru Telegraph că sunt în curs de desfășurare discuții cu aliații despre cum poate NATO să ajute națiunile mici să se apere.

Diplomatul a mai spus că este clar că, în ciuda succesului limitat în Ucraina, președintele Vladimir Putin a păstrat „ambițiile de a crea o Rusiei mai mare”.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#armata #aparare #ajutor

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.