Oficialii de la Chișinău evită să-l irite pe Putin: „Este o discuție generală”. Decizia pe care Occidentul o așteaptă

Oficialii de la Chișinău nu s-au hotărât dacă vor solicita armament letal de la Occident. În contextul situației tensionate, Marea Britanie și SUA sau arătat dispuse să doteze armata națională la standardele NATO doar să există o cerere oficială din partea Republicii Moldova.

Prim-ministra Republicii Moldova, Natalia Gavrilița, a declarat că autoritățile de la Chișinău urmează să hotărască dacă vor solicita armament letal de la partenerii externi. În ultimul timp, având în vedere situația tensionată din Transnistria, dar și scenariile cu privire la o posibilă invazie rusească, la nivel internațional s-a pus problema înarmării forțelor armate ale Republicii Moldova.

Potrivit ei, Moldova a venit cu solicitări la partenerii externi inclusiv pentru această asistenţă non-letală, întărirea capacităţilor la frontieră, ale IGSU, şi evident că discutăm cu ţările europene despre alte tipuri de asistenţă.

Bugetul Armatei Naţionale s-a majorat cu circa 130 de milioane de lei după rectificarea bugetului. Respectiv finanţarea constituie în prezent circa 1% din cheltuielile bugetare.

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a atras atenția că Moldova trebuie să-și întărească sistemul de apărare. El a precizat că „neutralitatea nu este o decorație care se pune pe perete”, iar fără o armată puternică nu poate fi apărată.

Igor Grosu a mai declarat că autoritățile de la Chișinău vor trebui să accepte și ajutorul „țărilor prietene”, dar și pe cel oferit în cadrul parteneriatelor pe care le are Republica Moldova cu alte state. Un accent important, în această direcție a fost pusă pe susținerea oferită de NATO.

Republica Moldova este o țara neutră și pașnica, însă țara noastră are un sector de apărare foarte slab, a comentat, în data de 27 mai, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu declarațiile de săptămâna trecută a oficialilor occidentali de a înarma Republica Moldova la standardele NATO.

„Moldova ar trebui să fie „echipată la standardele NATO” pentru a se proteja împotriva amenințării unei invazii rusești, a declarat ministrul de externe Liz Truss la mijlocul lunii mai.

Truss a spus pentru Telegraph că sunt în curs de desfășurare discuții cu aliații despre cum poate NATO să ajute națiunile mici să se apere.

Diplomatul a mai spus că este clar că, în ciuda succesului limitat în Ucraina, președintele Vladimir Putin a păstrat „ambițiile de a crea o Rusiei mai mare”.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#armata #aparare #ajutor

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rubla s-au depreciat brusc pe piața Forex vineri, după înăsprirea sancțiunilor americane care au vizat 50 de bănci rusești, inclusiv Gazprombank, care a devenit un „hub” pentru tranzacțiile cu gaze. Potrivit datelor LSEG, cursul dolarului a crescut aproape cu 3 ruble în doar câteva ore, atingând valoarea de 103,74 ruble, cel mai înalt nivel din martie 2022. Euro a depășit pentru prima dată 108 ruble în ultimele șase săptămâni, aproape atingând recordul anual.

Cursul yuanului pe Bursa din Moscova, unde tranzacțiile cu valute internaționale au fost oprite din cauza sancțiunilor, s-a apropiat de pragul de 14 ruble, un nivel nevăzut din octombrie anul trecut. La ora 13:45 MSK, moneda chineză era cotată la 13,99 ruble, cel mai mare nivel în ultimul an.

Noile sancțiuni impuse de Ministerul american de Finanțe sunt considerate cele mai semnificative de la primăvara anului 2022, când Sberbank și VTB au fost excluse din sistemul financiar global, a declarat expertul în domeniul sancțiunilor, George Voloshin.

Gazprombank, a treia bancă de stat după volmul activelor, fusese unul dintre ultimele „poduri financiare” între Rusia și restul lumii, menținând accesul la SWIFT și efectuând tranzacții în euro. Cu toate acestea, potrivit analiștilor de la banca de investiții „Sinara”, „plățile UE pentru resursele energetice prin Gazprombank vor deveni, cel mai probabil, imposibile” până la sfârșitul anului 2024, când va expira licența temporară a Ministerului de Finanțe al SUA. Rezervele de valută ale companiilor rusești, care au fost depozitate în afacere în loc să fie transferate pe conturile rusești, ar putea fi și ele afectate, potrivit „Digital Broker”, existând riscul să fie influențate zeci de miliarde de dolari din veniturile din valută ale afacerilor stocate în străinătate.

Noile sancțiuni ar putea provoca din nou probleme cu lichiditatea valutară, avertizează profesorul Evgheni Kogan de la Școala Superioară de Economie (VȘE). „Dacă rundele anterioare de sancțiuni au vizat plățile pentru importuri, acum Ministerul de Finanțe al SUA și-a îndreptat atenția asupra exporturilor rusești, și, o dată cu acestea, asupra fluxului de valută în țară.” Pachetul de sancțiuni include, de asemenea, un avertisment pentru băncile străine care lucrează cu „alternativa SWIFT” a Rusiei — Sistemul de Mesaje Financiare al Băncii Rusiei (SPFS). Aceasta înseamnă că „interacțiunile financiare cu contrapartidele ruse vor deveni mai complicate”, susțin analiștii de la Alfa Bank.

„Veniturile din exporturi ar putea scădea temporar, ceea ce face ca rubla să se deprecieze probabil în următoarele luni”, preconizează Kogan, având în vedere că dolarul ar putea ajunge la 105 ruble, iar yuanul ar putea atinge 15 ruble.