Inflaţia din Turcia urcă la peste 73%, cel mai ridicat nivel din 1998 încoace

Rata anuală a inflaţiei în Turcia a sărit în luna mai la maximul ultimilor 24 de ani, de 73,5%, alimentată de războiul din Ucraina, de creşterea preţurilor la energie şi de prăbuşirea lirei – deşi valoarea a fost uşor mai mică decât se temeau economiştii, scrie Reuters.

Inflaţia a crescut puternic din toamna anului trecut, când lira s-a prăbuşit după ce banca centrală a lansat un ciclu de relaxare de 500 de puncte de bază dorit de preşedintele Tayyip Erdogan.

Cea mai recentă valoare a depăşit nivelul de 73,2% atins în 2002 şi este cea mai mare din octombrie 1998, când inflaţia anuală era de 76,6%, iar Turcia se lupta să pună capăt unui deceniu de inflaţie cronic ridicată. Cu toate acestea, prognoza consensuală era ca inflaţia anuală să crească la 76,55%.

Costurile pentru transporturi şi alimente au crescut cu 108% şi, respectiv, 92% în ultimul an, reflectând o criză economică tot mai profundă pentru turcii care se luptă să-şi permită bunuri de bază. Indicele preţurilor de producţie interne a urcat cu 8,76% de la o lună la alta în luna mai, pentru o creştere anuală de 132,16%.

Lira a slăbit cu 0,25% până la 16,5050 faţă de dolar, atingând cel mai slab nivel din decembrie. Moneda locală s-a prăbuşit cu 44% în 2021 şi cu încă 20% în acest an.

În ciuda celei mai mari rate anuale din cele două decenii de când Erdogan se află la putere, ministrul de finanţe Nureddin Nebati a declarat pe Twitter că valorile lunare ale inflaţiei au o tendinţă de scădere, ceea ce reprezintă un semn pozitiv.

Nebati a declarat anterior că inflaţia va scădea la o singură cifră la timp pentru alegerile de anul viitor, în cadrul unui program economic care acordă prioritate ratelor scăzute ale dobânzii, producţiei şi exporturilor ridicate şi unui excedent de cont curent.

Cu toate acestea, deficitul comercial a crescut cu 157% de la an la an în luna mai, ajungând la 10,7 miliarde de dolari, în principal din cauza importurilor de energie. Banca centrală preconizează o inflaţie de o singură cifră până la sfârşitul anului 2024.

Economiştii consideră că inflaţia va rămâne ridicată pentru restul anului 2022 şi va încheia anul la 63%, pe baza unei estimări mediane, în creştere de la 52% în sondajul de luna trecută.

#record #Turcia #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un tunel feroviar uriaș urmează să fie săpat prin Munții Alpi pentru a lega direct Franța și Italia, proiectul fiind considerat cel mai ambițios de acest tip din Europa. Viitorul tunel, cu o lungime de 57,5 kilometri, va conecta orașele Lyon și Torino și va deveni, la finalizare, cel mai lung tunel feroviar din lume, depășind Tunelul Gotthard din Elveția.

Construcția face parte din proiectul liniei feroviare de mare viteză Torino–Lyon și are drept scop reducerea semnificativă a timpului de călătorie dintre cele două orașe. În prezent, drumul cu trenul durează aproape patru ore și presupune traversarea pasului Mont Cenis, la altitudini de circa 1.300 de metri, unde sunt necesare mai multe locomotive pentru a tracta garniturile prin tunelul Fréjus, considerat depășit din punct de vedere al standardelor de siguranță. Noul tunel va permite trenurilor să circule direct prin masivul montan, reducând durata călătoriei cu aproximativ două ore.

Cunoscut sub denumirea de Tunelul de bază Mont d’Ambin, acesta va avea puncte de acces în Valea Susei, în regiunea Piemont, și în Maurienne, în Savoia. Proiectul va facilita și transportul de marfă, permițând trenurilor să transporte încărcături mai grele și să circule cu o viteză medie de aproximativ 100 km/h între cele două țări.

Autoritățile estimează că noua infrastructură va contribui la reducerea poluării, prin scăderea traficului aerian și rutier, în special a transportului de mărfuri realizat cu camioane. Trenul ar urma să devină principala opțiune pentru deplasările dintre Franța și Italia pe acest coridor.

Lucrările sunt extrem de complexe, întrucât tunelul va avea, în cea mai adâncă secțiune, peste 2.200 de metri de munte deasupra sa. Potrivit coordonatorilor proiectului, traseul traversează nu mai puțin de 14 tipuri diferite de teren, de la sol afânat pe partea franceză până la formațiuni de roci variate pe teritoriul Italiei.

Costul total al liniei feroviare de mare viteză Torino–Lyon, cu o lungime de aproximativ 270 de kilometri, este estimat la 25 de miliarde de euro, tunelul de sub Alpi reprezentând cea mai mare parte a investiției. Franța și Italia au ajuns la un acord pentru realizarea proiectului în 2016, iar în prezent toate tunelurile de acces sunt finalizate. Tunelul internațional, considerat cea mai dificilă etapă, este în construcție, iar finalizarea sa este preconizată pentru anul 2033.