Fermele de troli ale Kremlinului stârnesc zâzanie în Bulgaria prin incintare împotriva refugiaților din Ucraina

În urmă cu trei luni, când primii refugiați ucraineni au ajuns în orașul de lux de pe litoral Sfinții Constantin și Elena, au fost primiți cu brațele deschise. Mii de femei și copii au fost cazați în camere de hotel de pe coasta bulgară a Mării Negre, iar hotelierii au primit o mică sumă pentru fiecare, din fonduri guvernamentale și europene.

În mediul online, însă, este o altă poveste. Pe rețelele de socializare bulgare, s-a înregistrat o creștere explozivă a articolelor de știri false și a postărilor provocatoare care susțin că refugiații ucraineni profită de ospitalitatea bulgărească – adunând bani din plățile de prestații și fiind, pe deasupra, nerecunoscători.

Acestea au găsit un public dispus să le asculte în unele părți. Un sondaj publicat de Market Links, o companie de sondaje, a arătat că, în martie, mai mult de jumătate dintre bulgari au declarat că guvernul ar trebui să le ofere asistență ucrainenilor, inclusiv din punct de vedere financiar. Acum, doar 35% sunt de acord.

O mare parte din traficul anti-refugiați postat în limba bulgară, spun analiștii și politicienii care lucrează îndeaproape la această problemă, provine de la ferme de troli legate de Kremlin și de alte persoane online.
Scopul, spun ei, este de a stârni sentimentul anti-refugiați în Bulgaria, provocând tulburări sociale și adâncind tensiunile în această țară deja polarizată.

„Asistăm la încercări de destabilizare a guvernului”, a declarat cotidianului The Times săptămâna trecută la Sofia Assen Vassiliev, viceprim-ministru și ministru de finanțe al țării. „Eforturi concertate care folosesc toate instrumentele disponibile, dezinformarea fiind, de asemenea, o mare parte din ele, bine finanțată și împinsă prin intermediul Facebook foarte abil.”

Aceasta este doar cea mai recentă provocare care a lovit noua conducere pro-occidentală a Bulgariei, aleasă în noiembrie pe baza promisiunii de a transforma țara – luând măsuri drastice împotriva corupției și a crimei organizate și rupând din ghearele grupărilor mafiote și ale oligarhilor legați de Rusia care au ținut țara în stăpânire.

Cândva cel mai loial dintre statele satelit ale Uniunii Sovietice, Bulgaria face parte din 2007 din Uniunea Europeană și este orientată ferm către Occident.

Nemulțumirea față de clasa conducătoare este atât de profundă, încât anul trecut alegătorii au ales o majoritate parlamentare și un guvern condus aproape în întregime de persoane fără experiență politică. Vassiliev, absolvent al Universității Harvard, care a condus un start-up IT, a declarat că lipsa de experiență politică este un avantaj. „Ori de câte ori vedem ceva greșit, îl expunem și începem să schimbăm”, a spus el. „Putem face acest lucru pentru că nu am fost implicați în înființarea ei de la bun început”.

Guvernul a revendicat o serie de succese în domeniul anticorupție. Luna trecută, statul a preluat controlul asupra unui laborator care testa produsele biologice care intrau în Bulgaria din Turcia, după ce a descoperit că o companie privată care îl administrase în ultimul deceniu era coruptă în mod obișnuit.
Cu toate acestea, la doar câteva luni de la preluarea puterii, neofitele politice s-au confruntat cu un set complet nou de provocări: sprijinirea aliaților din UE și NATO în ceea ce privește Ucraina și sancțiunile impuse Rusiei, încercând în același timp să nu provoace mânia Kremlinului.

La sfârșitul lunii aprilie, Rusia a întrerupt aprovizionarea cu gaz a Bulgariei și Poloniei, iar mașina de război hibrid a Kremlinului a intrat în acțiune. Fermele de troli au început să verse conținuturi care îi acuzau pe refugiații ucraineni de orice, de la fraudă cu beneficii sociale până la nerecunoștință. Grupurile pro-Rusia din Bulgaria au început să alimenteze neliniștea socială.

„Ei obțin o fisură într-o companie occidentală și o exploatează”, mi-a spus Bojidar Boianov, ministrul bulgar al e-guvernării. „[Planul lor] este de a crea discordie, de a crea haos, de a submina societățile occidentale”.

Boianov a cerut firmelor de social media să furnizeze guvernului rapoarte privind tipurile de utilizatori care postează pe conturile în limba bulgară, astfel încât să poată detecta un comportament coordonat. „Cea mai mare provocare este că nu avem informații”, a spus el.

#troli #Bulgaria #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Alexandru Munteanu a criticat modul în care băncile comerciale din Republica Moldova gestionează resursele financiare, acuzând sectorul bancar de pasivitate față de economia reală. Într-o declarație de la tribuna Parlamentului, șeful Executivului a afirmat că instituțiile financiare preferă să-și plaseze lichiditățile în hârtii de valoare și instrumente financiare sigure, în loc să crediteze întreprinderile mici și mijlocii sau agricultura – domenii vitale pentru dezvoltarea economică.

„Eu îmi dau seama că este o problemă. Am discutat cu guvernatoarea Băncii Naționale că trebuie să găsim un model mai eficient, fiindcă băncile au foarte multe lichidități pe care nu prea știu cum să le folosească. Ele le pun în hârtii de valoare, dar nu prea investesc în economia reală. Noi ne gândim cum să accelerăm acest proces și deja ne-am înțeles să avem ședințe comune cu băncile comerciale pentru a le asculta și a identifica soluții concrete”, a declarat premierul.

Munteanu a subliniat că, în opinia sa, situația se va ameliora după alegeri, odată cu revenirea stabilității politice și economice, dar a insistat că statul trebuie să intervină pentru a încuraja băncile să-și asume un rol mai activ în creditarea economiei.

„Eu am o ambiție personală – am fost implicat în programe de microfinanțare și am fost printre fondatorii ProCredit. În Ucraina, ProCredit finanța sectorul agrar, dar în Moldova, din păcate, nu. Dacă am putea prelua unele practici de acolo și să le aplicăm aici, ar fi foarte bine. Trebuie să ne gândim la sectorul mic și mijlociu, nu doar la clienți mari cu gajuri mari”, a spus premierul.

Șeful Guvernului a criticat și filosofia conservatoare a sistemului bancar, care preferă garanțiile materiale mari în locul creditării productive:

„Modelul actual de a cere gaj mare și de a lichida activele în caz de problemă nu funcționează pentru IMM-uri. Băncile trebuie să învețe să facă altceva, să își schimbe filosofia.”
Totodată, premierul a atras atenția asupra efectului normelor prudențiale impuse la nivel european, care, în opinia sa, pot descuraja finanțarea unor sectoare precum agricultura:

„Banca Centrală Europeană a impus multe norme prudențiale care poate au sens în Europa Centrală, dar la noi nu funcționează la fel. În agricultură, modelul de finanțare trebuie să fie altul decât cel aplicat în servicii sau industrie”.