Manipulare marca Kremlin! Lavrov își pregătește vizita în Serbia: Acuză Occidentul de „politică criminală” în Balcani

05 Iun. 2022, 17:54
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
05 Iun. 2022, 17:54 // Actual //  bani.md

Ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, acuză Occidentul că duce o „politică criminală” în Balcani – în special în Bosnia-Herţegovina şi în Kosovo, potrivit EFE. El a acuzat, de asemenea, că Uniunea Europeană „incită” Kosovo, așa cum „a incitat” și Kievul.

El a făcut aceste declarații în contextul în care marți urmează să facă o vizită la Belgrad, unde urmează să aibă întâlniri cu reprezentanţi ai Guvernului şi Preşedinţiei Serbiei, precum şi cu liderul secesionist sârbo-bosniac Milorad Dodik.

Acuză Occidentul că vrea „să distrugă cultura, tradiţia şi moştenirea” popoarelor din Bosnia-Herţegovina
„Este vorba într-adevăr de o politică criminală în Balcani”, a susţinut Lavrov, într-un interviu de 40 de minute acordat RTRS, televiziunea publică din Republica Srpska, una dintre cele două entităţi care compun Federaţia Bosniei şi Herţegovinei.

Ministrul rus de Externe susține că Occidentul vrea să interzică popoarelor din Bosnia-Herţegovina „cultura, tradiţia şi moştenirea lor”.

Totodată, şeful diplomaţiei ruse consideră ilegitimă numirea înaltului reprezentant al ONU pentru această ţară, Christian Schmidt, acuzând că Schmidt a fost numit „fără ca nimeni să întrebe Rusia, fără consimţământul celor trei popoare constitutive bosniace şi fără confirmarea Consiliului de Securitate al ONU”.

„Occidentul vrea să transforme Bosnia-Herţegovina într-o bază pentru extinderea NATO în Balcani”, a mai acuzat Lavrov.
De la sfârşitul războiului în care şi-au pierdut viaţa circa 100.000 de persoane între 1992 şi 1995, Bosnia și Herțegovina a fost împărţită în două entităţi – Republica Srpska (RS) şi o federaţie croato-musulmană, unite de un guvern central slab.

Blocajul politic a împiedicat începerea reformelor necesare pentru apropierea ţării de Uniunea Europeană, în timp ce autorităţile sârbo-bosniace au anunţat că vor bloca orice fel de apropiere de NATO, lucru dorit de musulmani şi croaţi.

„Uniunea Europeană incită Kosovo”
Lavrov a mai susținut singurul care respectă acordul de pace de la Dayton este liderul sârbo-bosniac Milorad Dodik, criticat de Occident pentru planurile sale secesioniste.
Totodată, el acuză Uniunea Europeană că incită Kosovo să nu respecte acordul de normalizare cu Belgradul, încheiat în 2013 sub patronajul UE, „aşa cum a incitat Kievul să nu respecte acordurile de la Minsk din 2015”.

Lavrov a insistat că Rusia „va sprijini în mod absolut” abordările Serbiei şi ale poporului său în ceea ce priveşte Kosovo.
Serbia, care şi-a exprimat dorinţa de a adera la Uniunea Europeană, este singura ţară europeană care nu s-a alăturat sancţiunilor împotriva Rusiei ca urmare a invaziei declanşate de această ţară în Ucraina şi este unul dintre cei mai apropiaţi aliaţi ai Rusiei din Europa.

17 Nov. 2026, 13:55
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
17 Nov. 2026, 13:55 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Prima de asigurare medicală obligatorie în sumă fixă va constitui 12.636 de lei în anul 2027, însă anumite categorii de persoane vor putea beneficia de o reducere de 75% și vor achita doar 3.160 de lei. Prevederile se regăsesc în proiectul Legii fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pentru anul viitor, elaborat de autorități.

Potrivit documentului, prima de asigurare medicală achitată în sumă fixă este menținută la 12.636 de lei, deși aplicarea formulei generale de calcul, în baza salariului mediu lunar prognozat de 18.800 de lei și a cotei de 9%, ar genera o sumă de 20.304 lei.

Autoritățile explică menținerea primei la un nivel mai redus prin posibilitățile financiare limitate ale unor categorii de populație.

De polița medicală la preț redus de 3.160 de lei în 2027 vor putea beneficia proprietarii și arendașii de terenuri agricole, fondatorii de întreprinderi individuale care nu sunt angajați, titularii patentei de întreprinzător, persoanele care desfășoară activități independente în comerțul cu amănuntul, cele care dau în chirie locuințe, automobile sau alte bunuri, persoanele care achiziționează produse agricole și horticole, cetățenii neangajați și neasigurați de Guvern, precum și anumite categorii de cetățeni străini cu drept de ședere în Republica Moldova. Pentru a beneficia de reducere, persoanele eligibile trebuie să achite prima de asigurare până la 31 martie 2027 și să îndeplinească celelalte condiții prevăzute de legislație.

În schimb, pentru persoanele încadrate în categoriile prevăzute la punctele 2 și 2¹ din aceeași anexă, prima va constitui 12.636 de lei, inclusiv în cazul achitării în termen.

O prevedere distinctă îi vizează pe nomazii digitali. Aceștia sunt excluși din mecanismul de reducere la 3.160 de lei și vor putea obține statutul de persoană asigurată numai după achitarea integrală a primei de 12.636 de lei.

De asemenea, proiectul stabilește condiții pentru cetățenii Republicii Moldova care nu fac parte din categoriile de plătitori prevăzute de legislație și care pot demonstra că s-au aflat peste hotarele țării mai mult de 183 de zile calendaristice în cursul anului. După expirarea termenului legal de achitare, aceștia vor putea obține statutul de persoană asigurată prin plata integrală a primei de 12.636 de lei.

Pentru persoanele angajate, contribuția procentuală la asigurarea medicală obligatorie va rămâne la nivelul de 9% din salariu și din alte recompense supuse contribuției.

Potrivit notei de fundamentare, autoritățile estimează că, în 2027, încasările din primele de asigurare medicală achitate în sumă fixă vor ajunge la 521,1 milioane de lei, în creștere cu 136,2 milioane de lei sau 35,4% față de suma aprobată pentru 2026.

În același timp, contribuțiile procentuale reținute din salarii și alte recompense ar urma să genereze 11,85 miliarde de lei, cu aproximativ 1,37 miliarde de lei mai mult decât în anul curent.

În ansamblu, bugetul fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pentru 2027 este estimat la venituri de aproape 21 de miliarde de lei și cheltuieli de 21,3 miliarde de lei, fiind prevăzut un deficit de 300 de milioane de lei.

Diferența urmează să fie acoperită din soldul mijloacelor financiare disponibile la începutul anului.