De cine trebuie să se teamă, cu adevărat, Moscova. Organizația care poate pune capac economiei rusești

05 Iun. 2022, 14:44
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
05 Iun. 2022, 14:44 // Actual //  bani.md

Ultimele două săptămâni au fost o plimbare tumultoasă pe piețele de energie. Factorii politici par să fi început să se gândească la faptul că sancțiunile lor împotriva Rusiei sunt prost concepute și pot fi autodistructive. Acest lucru i-a determinat pe decidenți să ia în considerare alternative.

Totul a început cu un interviu acordat de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru MSNBC, săptămâna trecută. În interviu, von der Leyen a expus în detaliu de ce sancțiunile energetice împotriva Rusiei au fost autoînfrângere. Ea a explicat că dacă UE ar opri importurile de petrol din Rusia, atunci prețurile petrolului ar putea crește, iar Rusia ar putea vinde petrolul pentru mai mulți bani pe alte piețe.

În acest moment, pare că economiștii Comisiei Europene au prins faptul că atât cantitatea de bunuri vândute, cât și prețul acestora contează pe piețele energetice. Dar la începutul acestei săptămâni, UE – și împreună cu ei von der Leyen – par să-și fi inversat poziția din nou. UE a anunțat că va întreprinde un „embargo parțial” asupra importurilor de petrol rusești, iar von der Leyen și-a exprimat sprijinul pentru această măsură.

Rămâne de văzut dacă acest embargo este așa cum pare, adică serios și grav. Dacă nu este, UE a găsit o modalitate de a rula petrolul rusesc prin canale alternative – probabil prin Ungaria, căreia i s-a acordat o scutire. Dar dacă europenii vor întrerupe aprovizionarea cu petrol rusesc, continentul se va confrunta cu o inflație suplimentară și o criză în creștere a costului vieții pe care niciun politician nu o va putea controla.

Adevărata amenințare la adresa Rusiei nu vine de la UE, ci de la OPEC. OPEC a ieșit săptămâna aceasta și a anunțat că va lua în considerare pomparea unei cantități mai mari de petrol pe piețe. Natura anunțului pare să sugereze că este un acord negociat între OPEC și NATO. OPEC susține că, din moment ce Rusia nu este capabilă să aprovizioneze piețele de energie din cauza embargourilor, OPEC va trebui să facă un pas în față.

Acest lucru lasă deschisă posibilitatea ca OPEC să folosească oportunitatea pentru a inunda piața petrolului și a reduce prețul. Acest lucru ar dăuna cu adevărat rușilor din punct de vedere economic, dar nu este clar dacă OPEC are clar voința ori mijloacele de a prăbuși prețul petrolului, notează UnHerd.

În primul rând, OPEC nu și-a asumat niciun angajament explicit în public – ar putea fi, pur și simplu, o mișcare de PR pentru a-i face fericiți pe omologii occidentali. În al doilea rând, în timp ce economia mondială se încinge cu o inflație ridicată, nu este clar că cartelul ar putea reduce prețul chiar și cu o creștere semnificativă a producției de petrol. În al treilea rând, Rusia nu depinde la fel de mult de prețul ridicat al petrolului, adică în același mod în care a fost ultima dată când prețul s-a prăbușit, în 2015.

În această etapă târzie a jocului – cu inflația care este peste 8% în Europa – este dificil să iei în serios pe oricare dintre acești politicieni. Au făcut un dezastru din „războiul lor economic”, notează sursa citată. Între timp, „războiul lor informativ” îi împinge spre acte din ce în ce mai autodistructive. Nu este clar cui este destinat acest teatru, pentru că alegătorii care suferă de inflație îi vor pedepsi la urne.

Prețurile petrolului să putea rămâne ridicate din cauza intervențiilor greșite ale liderilor occidentali, inflația continuă să ne ruineze finanțele, iar politicienii continuă să joace zarurile cu mijloacele noastre de existență. Este o prognoză sumbră, dar realistă.

13 Aug. 2026, 16:41
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
13 Aug. 2026, 16:41 // Actual //  Grîu Tatiana

Mai mulți primari și locuitori din raionul Anenii Noi își exprimă din nou opoziția față de planul Ministerului Mediului de a amplasa un centru regional de management al deșeurilor în apropierea satelor Puhăceni și Șerpeni. Declarațiile au fost făcute joi, 13 august, în cadrul unei conferințe de presă.

Primarul satului Puhăceni, Veaceslav Plămădealî, a criticat modul în care, potrivit lui, autoritățile centrale au abordat proiectul și a cerut ca opiniile comunităților locale să fie luate în considerare. Acesta a reiterat că localnicii ar fi aflat despre proiect din presă și se întreabă de ce centrul nu ar putea fi amplasat într-o altă locație.

„Suntem nemulțumiți de abordarea aceasta tranșantă, îndrăzneață a Guvernului, Ministerului Mediului, ignorând viziunea cetățenilor asupra acestei probleme sensibile”, a declarat primarul.

Opoziția este exprimată și de agenții economici din zonă. Un antreprenor din satul Speia susține că amplasarea centrului ar putea afecta agricultura și competitivitatea producătorilor locali.

„Va fi permanent poluare, multe mașini, praf. O să ne ceară certificate ca marfa noastră să corespundă la unele cerințe. Nu vom fi competitivi pe piață. Acolo solul este foarte fertil”, a spus acesta.

Un alt agent economic din zonă consideră că impactul proiectului ar putea fi unul major pentru întregul raion.

„Tot ce se plănuiește o să aducă un impact nu doar economic, dar din toate privințele. Raionul Anenii Noi va fi distrus. Toți știu că Puhăceni e pe malul Nistrului și producția e curată. Va fi aerul otrăvitor, producția nu vom avea unde să o vindem”, a declarat acesta.

Locuitorii cer, la rândul lor, ca decizia să fie luată doar după consultarea comunităților și se plâng că proiectul ar putea afecta pădurile, iazurile și mediul înconjurător.

„Cerem o decizie europeană. Aceasta se face cu lumea, nu se joacă prin ministere”, a spus o locuitoare din Speia.

„Ne va afecta, sunt păduri, iazuri. Toți sunt îngrijorați de această temă… dacă se otrăvește apa? Noi toți ne folosim de ea”, a declarat un locuitor din Cobusca Veche.

Primarul localității Botnărești, Victor Gori, susține că efectele proiectului ar urma să fie resimțite de mai multe localități din raion.

„Vor fi afectate toate localitățile din împrejurimea acestui loc. Moral nu este corect ca acest poligon să fie amplasat în raionul Anenii Noi”, a spus edilul.

La rândul său, primarul din Țînțăreni, Vadim Bulgaru, a declarat că nu își dorește un nou poligon de deșeuri în raion, indiferent de rezultatele evaluărilor privind impactul asupra mediului.

„Nu aș mai vrea să apară încă un poligon de deșeuri pe teritoriul raionului Anenii Noi indiferent care ar fi impactul, chiar să fie și impact zero. Nu vreau la noi în raion un poligon de deșeuri.Ar trebui să consultăm și populația, vorbim de opțiuni, aici nu am văzut”, a declarat acesta.

De asemenea, primarul satului Bulboaca, Ion Berzoi, a invocat și riscurile pentru fondul forestier și resursele de apă din zonă.

„Acolo este zona sanitară a pădurii, nu se respectă zona de protecție. Sunt căpriori, fazani, iepuri. Este bazin, este înclinație la sol și izvoare sunt. Orice deșeuri nu miros a dulceață, nu există o gunoiște care să nu miroase. Locul nu este potrivit, se încalcă normele de mediu. Trebuie să găsim o locație împreună, să arate că nu va fi impact asupra mediului”, a declarat edilul.

Acesta a cerut identificarea unei locații în urma consultărilor cu autoritățile locale și populația și realizarea unor studii care să demonstreze că proiectul nu va avea un impact negativ asupra mediului.

Anterior, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că proiectul se află în etapa de consultări, iar îngrijorările localnicilor urmează să fie analizate înainte de continuarea procedurilor. Ministrul a dat asigurări că viitorul centru regional va avea o infrastructură modernă, construită conform standardelor europene, și că impactul asupra mediului va fi redus.

Potrivit proiectului, centrul regional de gestionare a deșeurilor ar urma să deservească peste 1,1 milioane de locuitori din municipiul Chișinău și raioanele Anenii Noi, Criuleni, Dubăsari, Hîncești, Ialoveni, Strășeni și Orhei.

Proiectul „Deșeuri solide în Republica Moldova” are un buget de peste 200 de milioane de euro, bani proveniți din împrumuturi și granturi externe, precum și din Fondul Național de Mediu.