De cine trebuie să se teamă, cu adevărat, Moscova. Organizația care poate pune capac economiei rusești

Ultimele două săptămâni au fost o plimbare tumultoasă pe piețele de energie. Factorii politici par să fi început să se gândească la faptul că sancțiunile lor împotriva Rusiei sunt prost concepute și pot fi autodistructive. Acest lucru i-a determinat pe decidenți să ia în considerare alternative.

Totul a început cu un interviu acordat de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru MSNBC, săptămâna trecută. În interviu, von der Leyen a expus în detaliu de ce sancțiunile energetice împotriva Rusiei au fost autoînfrângere. Ea a explicat că dacă UE ar opri importurile de petrol din Rusia, atunci prețurile petrolului ar putea crește, iar Rusia ar putea vinde petrolul pentru mai mulți bani pe alte piețe.

În acest moment, pare că economiștii Comisiei Europene au prins faptul că atât cantitatea de bunuri vândute, cât și prețul acestora contează pe piețele energetice. Dar la începutul acestei săptămâni, UE – și împreună cu ei von der Leyen – par să-și fi inversat poziția din nou. UE a anunțat că va întreprinde un „embargo parțial” asupra importurilor de petrol rusești, iar von der Leyen și-a exprimat sprijinul pentru această măsură.

Rămâne de văzut dacă acest embargo este așa cum pare, adică serios și grav. Dacă nu este, UE a găsit o modalitate de a rula petrolul rusesc prin canale alternative – probabil prin Ungaria, căreia i s-a acordat o scutire. Dar dacă europenii vor întrerupe aprovizionarea cu petrol rusesc, continentul se va confrunta cu o inflație suplimentară și o criză în creștere a costului vieții pe care niciun politician nu o va putea controla.

Adevărata amenințare la adresa Rusiei nu vine de la UE, ci de la OPEC. OPEC a ieșit săptămâna aceasta și a anunțat că va lua în considerare pomparea unei cantități mai mari de petrol pe piețe. Natura anunțului pare să sugereze că este un acord negociat între OPEC și NATO. OPEC susține că, din moment ce Rusia nu este capabilă să aprovizioneze piețele de energie din cauza embargourilor, OPEC va trebui să facă un pas în față.

Acest lucru lasă deschisă posibilitatea ca OPEC să folosească oportunitatea pentru a inunda piața petrolului și a reduce prețul. Acest lucru ar dăuna cu adevărat rușilor din punct de vedere economic, dar nu este clar dacă OPEC are clar voința ori mijloacele de a prăbuși prețul petrolului, notează UnHerd.

În primul rând, OPEC nu și-a asumat niciun angajament explicit în public – ar putea fi, pur și simplu, o mișcare de PR pentru a-i face fericiți pe omologii occidentali. În al doilea rând, în timp ce economia mondială se încinge cu o inflație ridicată, nu este clar că cartelul ar putea reduce prețul chiar și cu o creștere semnificativă a producției de petrol. În al treilea rând, Rusia nu depinde la fel de mult de prețul ridicat al petrolului, adică în același mod în care a fost ultima dată când prețul s-a prăbușit, în 2015.

În această etapă târzie a jocului – cu inflația care este peste 8% în Europa – este dificil să iei în serios pe oricare dintre acești politicieni. Au făcut un dezastru din „războiul lor economic”, notează sursa citată. Între timp, „războiul lor informativ” îi împinge spre acte din ce în ce mai autodistructive. Nu este clar cui este destinat acest teatru, pentru că alegătorii care suferă de inflație îi vor pedepsi la urne.

Prețurile petrolului să putea rămâne ridicate din cauza intervențiilor greșite ale liderilor occidentali, inflația continuă să ne ruineze finanțele, iar politicienii continuă să joace zarurile cu mijloacele noastre de existență. Este o prognoză sumbră, dar realistă.

#Moscova #petrol #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Oligarhul Ilan Șor, implicat în fraude bancare și aflat sub sancțiuni internaționale, a creat cinci companii la Moscova în timpul campaniei electorale pentru prezidențiale și referendumul de aderare a Moldovei la UE din 20 octombrie 2024, conform unei investigații RISE Moldova. Aceste firme sunt specializate în servicii financiare, credite și împrumuturi, iar în două dintre ele Șor s-a asociat cu corporații de stat rusești, inclusiv cu Promsvyazbank, o bancă de stat sancționată internațional.

Conform investigației, Șor ar fi folosit aceste structuri pentru a transfera 15 milioane de dolari în Moldova, bani destinați cumpărării voturilor. Alegătorii racolați urmau să voteze „Nu” la referendum și să sprijine un candidat indicat prin aplicația Telegram din Rusia.

Procurorii Anticorupție și poliția au desfășurat percheziții la persoanele apropiate lui Șor, care au fost implicate în racolarea alegătorilor. Șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, a declarat că banii au fost transferați prin intermediul Promsvyazbank, către conturile unor lideri locali și simpatizanți, care gestionau aceste fonduri printr-o aplicație bancară rusească.

În Găgăuzia, o regiune autonomă din sudul Moldovei, guvernatoarea Evghenia Guțul a confirmat un parteneriat cu Promsvyazbank, care oferă carduri pensionarilor și angajaților din sectorul public, facilitând plăți suplimentare prin sistemul MIR.

De asemenea, RISE Moldova a descoperit că Ilan Șor a creat compania А7 împreună cu Promsvyazbank, deținând 51% din acțiuni. În plus, a fondat alte două filiale sub denumiri similare, toate având ca obiectiv oferirea de credite și servicii financiare.

Procuratura Anticorupție monitorizează aceste fluxuri financiare, susținând că beneficiarii fondurilor sunt unii candidați la alegerile prezidențiale.