Putin a ajuns în buzunarul Beijingului: Noul vasal al Chinei

Dacă Vladimir Putin a crezut, la începutul invaziei din Ucraina, că Rusia va deveni o și mai mare putere mondială, acum după mai bine de 100 de zile, lucrurile au luat o altă întorsătură. Moscova va fi partenerul junior al Chinei, iar liderul de la Kremlin a ajuns ”în buzunarul” Beijingului, fiind dependent de redirecționarea resurselor sale de petrol și gaze, după pierderea pieței din Europa și America de Nord.

Xi Jinping deține în prezent cele mai bune cărți de joc în conducerea relației cu Putin, iar preocuparea strategică primordială a sa este prosperitatea și securitatea Chinei și nu salvarea Rusiei, potrivit unei analize publicate în Politico.

Dinamica marilor puteri mondiale cunoaște acum o resetare radicală. Cu puțin timp înainte de a invada Ucraina, președintele rus Vladimir Putin a călătorit la Jocurile Olimpice de la Beijing, pentru a proclama prietenia ”fără limite” cu Xi Jinping, liderul Chinei, dar nu există nicio îndoială care este adevărata superputere din acest duo, în acest zile.

Economia Chinei are un PIB de 18 triloane de dolari, fiind de 10 ori mai puternică decât cea a Rusiei. Beijing-ul va deține toate cărțile de joc bune în stabilirea condițiilor oricăror linii de salvare financiare de la Big Brother (fratele mai mare).

În timp ce Rusia se confruntă cu o economie în contractare bruscă datorită sancțiunilor internaționale și cu un emabargou al petroului din partea Europei, China este potențialul binefăcător spre care Putin se va îndrepta.

Xi împărtășește ostilitatea lui Putin față de Occident și NATO, dar asta nu înseamnă că va oferi caritate pură. Președintele Chinei este preocupat de prosperitatea și securitatea țării sale și nu de salvarea Rusiei.

Beijing-ul va cumpăra mai mult petrol, dar numai cu o reducere considerabilă de preț din partea Moscovei. China va ajuta Rusia doar în măsura în care nu atrage sancțiuni și nu își pune în pericol capacitatea de a vinde bunuri țărilor bogate din America de Nord și UE.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Victimele practicilor anticoncurențiale ar putea obține mai ușor despăgubiri în instanță și nu vor mai achita taxa de stat pentru a-și apăra drepturile. Un proiect de lege elaborat de Consiliul Concurenței și promovat de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării introduce, pentru prima dată, un mecanism detaliat prin care persoanele și companiile afectate de înțelegeri ilegale între firme sau de abuzul de poziție dominantă vor putea solicita repararea integrală a prejudiciilor.

Potrivit notei informative, în prezent legislația Republicii Moldova prevede doar în linii generale posibilitatea de a cere despăgubiri pentru încălcarea regulilor de concurență, fără a stabili proceduri clare. Din acest motiv, consumatorii și întreprinderile întâmpină dificultăți în recuperarea prejudiciilor, mai ales în cazurile complexe, când probele se află în posesia companiilor investigate sau a autorității de concurență. Autorii proiectului susțin că noile reguli vor facilita accesul la justiție și vor alinia legislația națională la standardele Uniunii Europene.

Proiectul prevede că orice persoană fizică sau juridică va putea solicita despăgubiri integrale, indiferent dacă a avut sau nu o relație contractuală directă cu întreprinderea care a încălcat legea. Despăgubirea va putea include prejudiciul efectiv, profitul pierdut și dobânda aferentă. Toate cererile vor fi examinate de Curtea de Apel Centru, iar reclamanții vor fi scutiți de plata taxei de stat.

O altă prevedere importantă stabilește că persoanele prejudiciate vor avea la dispoziție cinci ani pentru a cere despăgubiri, termen care începe să curgă din momentul în care acestea află despre încălcare, prejudiciul suferit și autorul faptei.

În cazul înțelegerilor de tip cartel, instanțele vor porni de la prezumția că aceste practici au dus la o creștere a prețurilor de aproximativ 20%. Companiile vizate vor putea răsturna această prezumție doar dacă vor demonstra, cu probe, că majorarea prețurilor nu s-a produs sau a fost diferită.

Proiectul introduce și sancțiuni pentru cei care încearcă să împiedice desfășurarea procesului. Persoanele fizice care refuză să prezinte probe, distrug documente sau încalcă regulile de confidențialitate riscă amenzi cuprinse între 1 000 și 500 000 de lei, iar întreprinderile pot fi sancționate cu amenzi între 0,1% și 1% din cifra de afaceri realizată în anul precedent.