Războiul din Ucraina. Moscova a anunțat că armata rusă a „distrus depozitul cu arme occidentale”

Războiul din Ucraina. Rusia a „distrus” un mare depozit de arme occidentale. Forțele ruse au tras cu rachete de croazieră Kalibr pentru a distruge un mare depozit cu arme americane și europene în regiunea Ternopil din Ucraina, a informat agenția de știri Interfax, citând Ministerul rus al Apărării.

Forţele ruse au lansat rachete de croazieră Kalibr pentru a distruge un mare depozit, din regiunea ucraineană Ternopil (vest), unde se află arme americane şi europene, a anunţat duminică Ministerul Apărării rus.

Un oficial din regiunea de sud a Ucrainei spune că forțele de la Kiev sunt „fără muniție”, iar trupele ruse pregătesc o nouă ofensivă împotriva orașului Sloviansk, anunță armata ucraineană. Ucraina spune că aproximativ 800 de oameni se ascund în orașul asediat Severodonețk.

Armata rusă a doborât trei avioane de vânătoare Su-25 ale forţelor ucrainene în apropierea oraşelor Doneţk şi Harkov

Ministerul Apărării britanic a afirmat, pe Twitter, că Rusia îşi foloseşte superioritatea numerică a trupelor şi a pieselor de artilerie pentru a cuceri gradual teritorii în oraşul ucrainean Severodoneţk şi în jurul acestuia.

Pe de altă parte, ministrul adjunct de externe ucrainean Dmitro Senik a informat că ţara sa a stabilit două rute prin Polonia şi România pentru a-şi exporta cerealele şi a reuşit astfel să evite o criză alimentară globală.

Senik a subliniat că securitatea alimentară mondială este expusă riscurilor întrucât invazia militară rusă în Ucraina a oprit exporturile ucrainene de cereale prin porturile de la Marea Neagră. Ucraina este al patrulea exportator de cereale din lume şi în prezent are aproximativ 30 de milioane de tone de cereale care aşteaptă să fie exportate.

Rusia a trecut la arme capabile să provoace victime în masă

Oficialii ucraineni și britanici au avertizat că forțele ruse se bazează pe arme capabile să provoace victime în masă, în timp ce încearcă să facă progrese în capturarea estului Ucrainei, iar luptele aprige și prelungite epuizează resursele de ambele părți.

Bombardierele ruse au lansat probabil rachete anti-navă grele din perioada anilor 1960 în Ucraina, a declarat Ministerul Apărării din Marea Britanie. Rachetele Kh-22 au fost concepute în primul rând pentru a distruge portavioanele folosind un focos nuclear. Când sunt folosite în atacuri la sol cu focoase convenționale, acestea „sunt foarte inexacte și, prin urmare, pot provoca daune colaterale grave și victime”, a spus ministerul.

Ambele părți au cheltuit cantități mari de armament în ceea ce a devenit un război de uzură pentru regiunea de est a minelor de cărbune și a fabricilor cunoscute sub numele de Donbas, punând presiuni uriașe asupra resurselor și stocurilor lor.

Rusia folosește probabil rachete anti-navă de 5,5 tone, deoarece nu dispune de rachete moderne mai precise, a spus ministerul britanic. Nu a oferit detalii despre locul exact despre care se crede că au fost desfășurate astfel de rachete, informează Reuters.

#atac #Ucraina #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Geodezie, Cartografie și Cadastru, Ivan Danii, într-o declarație pentru BANI.MD, a avertizat că, în urma evaluării și reevaluării bunurilor imobile, suma impozitului pe imobil ar putea crește de până la trei ori, dacă autoritățile publice locale nu vor interveni asupra coeficienților de impozitare.

Potrivit lui Ivan Danii, comparând valorile stabilite în perioada 2004–2011 cu cele rezultate în urma reevaluării recente, majorarea este semnificativă. „Dacă nu se umblă la coeficienții stabiliți de APL-uri, impozitul ar crește automat de trei ori. Asta este realitatea matematică”, a declarat directorul AGCC.

În acest context, oficialul a subliniat importanța consultărilor publice la nivel local. El a îndemnat cetățenii să fie atenți atunci când primăriile supun aprobării coeficienții de impozitare și bugetele locale. „Noi toți suntem cetățeni și trebuie să participăm la aceste consultări. Avem dreptul să contestăm deciziile consiliilor locale”, a precizat Ivan Danii.

Recomandarea Guvernului, potrivit directorului AGCC, este ca eventualele majorări să fie aplicate gradual, pentru a nu pune presiune excesivă asupra populației. „Dacă cineva plătea 100 de lei, să nu ajungă brusc la 300, ci eventual la 150, în funcție de situația economică locală. Nu poți presa cetățeanul”, a explicat acesta, subliniind că plafonarea directă a impozitului ar fi neconstituțională.

Ivan Danii a atras atenția că există riscul ca unele primării să majoreze impozitul chiar și de patru ori, însă politica fiscală este în curs de examinare la nivel parlamentar. Discuții în acest sens au avut loc deja cu Ministerul Finanțelor, iar modificările ar urma să fie analizate pe parcursul anului 2026, având în vedere că noile valori cadastrale vor fi aplicate din 2027.

Un exemplu oferit de directorul AGCC vizează Chișinău, unde cota actuală a impozitului pe imobil este de 0,185%. „Dacă valoarea imobilului crește de trei ori, pentru a menține același nivel al impozitului ca în prezent, coeficientul ar trebui redus la aproximativ 0,08%”, a explicat Ivan Danii.

Totodată, acesta a menționat că primăriile sunt obligate să revizuiască politica fiscală locală o dată la trei ani, practică aplicată pe scară largă și în alte state. „Autoritățile locale au cheltuieli, infrastructură, utilități, administrare – iar acestea trebuie finanțate. Dar soluția nu este presiunea excesivă pe cetățeni, ci un echilibru între taxe, impozite și atragerea investițiilor”, a conchis directorul AGCC.