Gazprom, ținut în șah! Spînu dă asigurări că vom cumpăra gaz din Azerbaidjan

Moldova are șanse să procure gaze din Azerbaidjan. Este real, în sfârșit, să avem diversificarea surselor de aprovizionare cu gaz și acest lucru se va întâmpla mai devreme sau mai târziu. Eu nu am să dau termen, dar vă garantez că în următorii ani, Republica Moldova va avea surse diversificate de gaz. S-ar putea și anul acesta, a declarat ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu în cadrul emisiunii „Cutia neagră”.

Spînu a afirmat că autoritățile sunt în discuții cu colegii din Azerbaidjan.

„Căutăm alternative, inclusiv pentru depozitarea din această vară, pe care o planificăm. Piața este foarte dinamică. Vedem că în ultimele două săptămâni, avem o tendință pozitivă, prețurile au început să scadă”, a precizat Andrei Spînu.

Republica Moldova este dependentă de gazul rusesc 100%. Iar tariful pe care îl achită consumatorii casnici e de 17,62 le metrul cub.

În data de 26 martie, Republica Moldova a aderat la Platforma de achiziţii comune a UE. Platforma urmează să faciliteze contactele cu furnizorii internaţionali pentru a diversifica sursele de aprovizionare a europenilor. Comisia Europeană a început deja negocierile cu principalele ţări producătoare (Norvegia, Qatar, Algeria) şi a anunţat vineri un acord cu Statele Unite pentru ca acestea să îşi mărească livrările de gaze naturale lichefiate către UE.

În data de 7 aprilie, Paramentul a votat modificarea legii gazelor care prevede asigurarea securității energetice a Republicii Moldova. Legea prevede și crearea rezervelor de gaz. În proiect este reglementată obligativitatea furnizorului de ultima opțiune de a stoca, în una din țările vecine, rezerve de gaze naturale, într-un volum suficient pentru o perioadă de două luni de iarnă. În caz contrar vor fi pasibili sancționării.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#Azerbaidjan #Spînu #gaz #achizitie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.