Capcana energetică în care s-a pomenit Moldova. Riscăm să achităm pierderi de milioane de euro rușilor de la Cuciurgan

14 Iun. 2022, 10:53
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
14 Iun. 2022, 10:53 // Actual //  bani.md

De la 1 iunie au intrat în vigoare noile reguli ale pieței de energie electrică. Asta înseamnă că va trebui să achităm dezechilibrele la preţuri usturătoare, constată expertul în energetică Sergiu Tofilat.

Centralele electrice trebuie să ştie câtă energie vom consuma pentru ca s-o producă. Evident că există diferenţe între ce am planificat şi ce am consumat de facto, la fiecare minut şi oră. Aceste diferenţe se acoperă de centralele electrice, care măresc sau reduc generarea de energie la indicaţia dispecerilor operatorului de sistem – Moldelectrica, în funcţie de câtă energie consumăm noi.

„Aceste dezechilibre implică şi anumite costuri, adică trebuie să le achităm separat. După noile reguli ale pieţei de energie, va trebui să le achităm la preţurile pieţei regionale, adică 300-400 EUR/MWh. Factura o primeşte Moldelectrica şi o repartizează între furnizori (Premier Energy, FEE Nord) şi… regiunea transnistreană. Doar că nu ai de la cine cere plata dezechilibrelor în regiunea transnistreană şi riscăm să le plătim tot noi, afirmă expertul în energetică.

Potrivit lui, cu aşa dezechilibre ne putem trezi la sfârşit de lună cu o factură de 80-100 milioane euro, suplimentar la preţul achitat pentru importul energiei. Practic MGRES ne poate şantaja: va crea dezechilibre, iar noi va trebui să le acoperim din sistemul ucrainean şi să plătim pentru ele.

„Asta înseamnă că MGRES ne poate crea mari probleme. Cum anume? Ne uităm cum s-a comportat MGRES în octombrie 2021 (vedeţi graficul din imagine). Au redus producerea de energie şi au creat mari dezechilibre, uneori peste 250 MW. Diferenţa a acoperit-o Ucraina. Cu aşa dezechilibre ne putem trezi la sfârşit de lună cu o factură de 80-100 milioane euro, suplimentar la preţul achitat pentru importul energiei. Practic MGRES ne poate şantaja: va crea dezechilibre, iar noi va trebui să le acoperim din sistemul ucrainean şi să plătim pentru ele”, a precizat Tofilat.

În opinia lui, pentru a soluționa problema trebuie numită centrala de la Cuciurgan parte responsabilă pe dezechilibrele din stânga Nistrului. Pentru asta trebuie introduse prevederi speciale în legislaţie. De discutat cu partea ucraineană să ofere un preţ de echilibrare decent, la nivelul preţurilor angro la energie pe piaţa ucraineană. În același timp, Moldelectrica trebuie să aibă o poziţie mai activă şi să apere interesele noastre. Directorul interimar nu face faţă. Trebuie numit un director profesionist, cu tărie de caracter.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.