Moldova își îmbunătățește capacitățile militare. Macron anunță 40 mil. de euro din partea bugetului militar european

Republica Moldova va beneficia de 40 de milioane de euro din partea bugetului militar european, a anunțat președintele Franței, Emmanuel Macron la conferința comună cu președintele Republicii Moldova, Maia Sandu.

Macron a spus că bani vor contribui la „dublarea bugetului militar al Republicii Moldova”. Macron nu a precizat care va fi destinația acestor bani.

Anterior, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a atras atenția că Moldova trebuie să-și întărească sistemul de apărare. El a precizat că „neutralitatea nu este o decorație care se pune pe perete”, iar fără o armată puternică nu poate fi apărată.

Igor Grosu a mai declarat că autoritățile de la Chișinău vor trebui să accepte și ajutorul „țărilor prietene”, dar și pe cel oferit în cadrul parteneriatelor pe care le are Republica Moldova cu alte state. Un accent important, în această direcție a fost pusă pe susținerea oferită de NATO.

Republica Moldova este o țara neutră și pașnica, însă țara noastră are un sector de apărare foarte slab, a comentat și președinta Republicii Moldova, Maia Sandu declarațiile de săptămâna trecută a oficialilor occidentali de a înarma Republica Moldova la standardele NATO.

„Moldova ar trebui să fie „echipată la standardele NATO” pentru a se proteja împotriva amenințării unei invazii rusești, a declarat ministrul de externe Liz Truss la mijlocul lunii mai.

Truss a spus pentru Telegraph că sunt în curs de desfășurare discuții cu aliații despre cum poate NATO să ajute națiunile mici să se apere.

Diplomatul a mai spus că este clar că, în ciuda succesului limitat în Ucraina, președintele Vladimir Putin a păstrat „ambițiile de a crea o Rusiei mai mare”.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#aparare #bani #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Persoanele sau companiile care participă la procesele de privatizare organizate de administrația nerecunoscută de la Tiraspol își asumă riscuri juridice și financiare considerabile, întrucât Republica Moldova nu recunoaște legalitatea acestor tranzacții, declarat vicepremierul pentru Reintegrare

Declarațiile au fost făcute în contextul informațiilor cu privire la declarațiile structurilor separatiste de a scoate la privatizare mai multe active din regiunea transnistreană.

„Republica Moldova nu recunoaște actele de privatizare realizate de structurile de la Tiraspol”, a declarat Chiveri.

Vicepremierul a ținut să precizeze că poziția autorităților constituționale nu vizează proprietățile private ale cetățenilor din regiune.

„Nu este vorba despre proprietatea privată a cetățenilor de rând apartamente, case sau terenuri. Activele care au fost scoase la vânzare sau incluse în lista de privatizare sunt bunuri ale Republicii Moldova”, a subliniat oficialul.

Potrivit acestuia, orice privatizare efectuată în afara cadrului legal al Republicii Moldova nu produce efecte juridice.

„Orice acțiune de privatizare efectuată în afara spațiului legal național nu produce efecte juridice. Cei care doresc să participe la aceste privatizări sau să accepte aceste oferte trebuie să își asume consecințele juridice și financiare”, a avertizat Chiveri.

Vicepremierul le-a recomandat potențialilor cumpărători să analizeze cu atenție astfel de investiții.

„Aș recomanda să cântărească bine aceste acțiuni, deoarece ar putea fi mult mai costisitoare decât par la prima vedere”, a spus el.

Întrebat dacă întreprinderea MGRES figurează pe lista activelor vizate, Chiveri a precizat că a menționat centrala doar ca exemplu și că aceasta nu este inclusă în lista de privatizare.

Oficialul a reiterat că bunurile aflate în regiunea transnistreană aparțin Republicii Moldova și a sugerat că, în procesul de reintegrare a țării, autoritățile ar putea întreprinde măsuri pentru readucerea acestora în patrimoniul statului.

„La momentul reintegrării graduale a statului am putea ajunge și la alte acțiuni care ar permite revenirea bunurilor în proprietatea statului”, a declarat vicepremierul.

Întrebat dacă litigiile privind aceste active ar putea ajunge în arbitraj internațional, Chiveri a evitat un răspuns direct și a spus că nu poate comenta deocamdată acest scenariu.

După ce Rusia a sistat livrările de gaze către regiunea transnistreană la începutul anului 2025, economia din stânga Nistrului a intrat într-o perioadă de declin accentuat. Potrivit liderului separatist Vadim Krasnoselski, producția industrială s-a redus cu aproximativ 30%, iar exporturile au scăzut cu peste 40%. În paralel, autoritățile separatiste au instituit stare de urgență în economie, au redus cheltuielile bugetare și au majorat tarifele la resursele energetice.

În acest context, Tiraspolul a inclus pe lista de privatizare mai multe active industriale. Printre acestea se numără și 25% din capitalul Uzinei de Ciment de la Rîbnița, pentru care administrația separatistă a stabilit un preț de pornire de doar două milioane de dolari. O încercare similară de vânzare a aceluiași pachet de acțiuni a avut loc și la sfârșitul anului 2025.