Macron a dat vestea cea mare. Ucraina și Moldova nu vor mai avea nevoie de integrarea în UE

16 Iun. 2022, 01:53
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
16 Iun. 2022, 01:53 // Actual //  bani.md

Franța propune crearea Comunității Politice Europene (CPE), după cum o descria președintele Emmanuel Macron încă din luna mai, la discuția purtată cu Maia Sandu, președintele R. Moldova, în cadrul vizitei realizate la Paris. Conform presei internaționale, ambasadorii UE discută miercuri, 15 iunie, pe baza documentului propus de statul francez.

„Planul Macron” este, momentan, un document informal, care stipulează că deși Ucraina speră și are „aspirații legitime” de aderare la UE, procesul va fi unul lung și, deci, inutil pe termen scurt.

Franța vrea să creeze o nouă structură politică europeană

Mai mult, aderarea nu va răspunde unor nevoi imediate ale ucrainenilor, pentru că nu oferă „cadrul politic necesar pentru a răspunde nevoilor stringente, istorice și geopolitice care decurg din războiul Rusiei împotriva Ucrainei”, dar  nici nu oferă cadrul pentru a „dezvolta structura politică a continentului nostru european”, conform documentului.

Emmanuel Macron plănuiește să creeze o structură politică nouă, „care să unească toate țările interesate să întărească securitatea, stabilitatea și prosperitatea” continentului european.

CPE, deschisă inclusiv pentru statele non-UE

Astfel, CPE „ar fi deschisă statelor europene care împărtășesc un set comun de valori democratice, indiferent dacă sunt sau nu membre ale Uniunii și indiferent de natura relației lor actuale cu Uniunea Europeană: dacă doresc să adere, au părăsit-o, nici nu plănuiesc să adere sau au numai legături economice cu UE”.

Totuși, Comunitatea Politică Europeană „nu va înlocui” Consiliul Europei ori Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), care sunt exemple de alte organizații care includ membri din exteriorul UE.

Decizia lui Emmanuel Macron de a pune în circulație acest document informal reprezintă „un balon de încercare”, ce nu are șanse de a se realiza, arătând o divizare la nivelul Uniunii Europene în ce privește intențiile Ucrainei, Republicii Moldova sau Georgia de a adera la UE, scrie publicația Politico.

Aderarea la UE ar putea să mai aștepte

Republica Moldova a salutat decizia lui Macron de creare a acestei Comunități Politice Europene, dar inițiativa se lovește de refuzul celorlalte state din estul UE, printre care și România, de a accepta o astfel de structură politică nouă.

Lansarea documentului informal vine cu câteva zile înainte ca în Comisia Europeană să fie făcută recomandarea în legătură cu cererile de aderare ale Ucrainei, R. Moldova și Georgiei, în ce privește statutul de stat candidat, un prim pas formal în procesul de aderare la UE.

 

19 Nov. 2026, 17:11
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
19 Nov. 2026, 17:11 // Actual //  Grîu Tatiana

Operatorii de telecomunicații din Republica Moldova nu vor putea cumpăra sau instala echipamente de la producători necertificați în componentele critice ale rețelelor publice 5G. Un proiect de lege elaborat de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării propune ca restricțiile să se aplice din 31 decembrie 2028. Echipamentele deja instalate ar urma să fie retrase treptat, în termene de la trei până la șapte ani.

Termenul de trei ani ar viza componentele critice ale rețelei, inclusiv sistemele de care depind funcționarea rețelei centrale, autentificarea abonaților și continuitatea comunicațiilor de urgență. Pentru echipamentele din rețeaua de acces radio, prin care telefoanele și alte dispozitive se conectează la rețeaua mobilă, operatorii ar avea la dispoziție șapte ani. Ambele termene s-ar calcula de la intrarea în vigoare a restricțiilor.

Pe durata tranziției, operatorii nu vor putea extinde acoperirea sau capacitatea rețelei 5G cu echipamente radio de la producători necertificați. Proiectul permite, în schimb, lucrările strict necesare pentru menținerea serviciilor, cum ar fi înlocuirea pieselor defecte și actualizările care corectează erori sau remediază vulnerabilități de securitate. Operatorii vor trebui să întocmească până la 31 martie 2028 un inventar al echipamentelor vizate și să raporteze anual progresele înregistrate în înlocuirea lor.

Certificarea va reveni Comisiei naționale de control al comerțului cu mărfuri strategice, care va analiza dosarele producătorilor și avizul Agenției pentru Securitate Cibernetică. Termenul de bază pentru emiterea unei decizii ar fi de 90 de zile, cu posibilitatea unei singure prelungiri de cel mult 60 de zile în cazurile complexe. Lista producătorilor certificați va fi publică, iar certificarea va rămâne valabilă până la o eventuală revocare.

Proiectul introduce și obligații privind funcționarea rețelei. Centrele prin care operatorii monitorizează rețelele 5G, detectează incidentele și intervin vor trebui să funcționeze în Republica Moldova sau în Uniunea Europeană. Accesul de la distanță la sistemele de administrare va fi controlat și monitorizat, iar operatorii vor fi obligați să testeze planurile pentru menținerea și restabilirea serviciilor în caz de criză.

Dacă unii producători nu vor obține certificarea, operatorii de telecomunicații vor trebui să înlocuiască echipamentele 5G vizate. Potrivit notei informative, costul total al înlocuirii, cumulat pentru toți operatorii, este estimat la 43–58 de milioane de euro.

Pentru nerespectarea termenelor de retragere a echipamentelor, amenda va ajunge la 2% din cifra de afaceri anuală, cu un plafon de 20 de milioane de lei. Pentru abateri precum depunerea cu întârziere a planului de tranziție, proiectul prevede amenzi de până la 1% din cifra de afaceri, în limita a 10 milioane de lei. În cazurile fără risc iminent pentru securitatea națională, autoritatea competentă ar acorda cu prioritate un termen de 30 până la 180 de zile pentru remedierea încălcării.