Vladimir Putin, părăsit de unul dintre cei mai importanți aliați: Sancțiunile sunt sancțiuni. Nu le putem încălca

Președintele Kazahstanului, Kassym-Iomart Tokayev, considerat un apropiat al lui Vladimir Putin, a declarat unui canal de televiziune rusesc, că țara sa nu intenționează să încalce sancțiunile occidentale impuse Rusiei în urma invaziei Ucrainei.

Într-un interviu acordat postului Rossia-24, Tokayev a precizat că toate comentariile anterioare ale oficialilor kazahi că sancțiunile vor fi respectate sunt corecte.

„Sancțiunile sunt sancțiuni. Nu le putem încălca, mai ales pentru că primim avertismente despre posibile așa-zise sancțiuni secundare împotriva economiei noastre din Occident, dacă am încălcat sancțiunile

Dar subliniez, continuăm să lucrăm cu guvernul rus, aș spune într-o manieră intensificată și să ajungem la acordurile necesare, fără încălcarea sancțiunilor“, a declarat Kassym-Iomart Tokayev, potrivit intellinews.com.

Liderul din Kazahtan a menționat însă că țara nu renunță total la relațiile cu Rusia și și-a reconfirmat apartenența la Uniunea Economică Eurasiatică (EEU) și Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO), conduse de Rusia.

De la învazia Rusiei în Ucraina, autoritățile din Kazahstan au evitat să condamne dur Moscova, dar au dat un semnal clar în 9 mai când țara a refuzat să organizeze o paradă de Ziua Victoriei.

Atunci, prezentatorul de televiziune rusă Tigran Keosayan, despre care s-a vorbit uneori drept un „câine de atac” a Kremlinului, a reacționat și a spus că fostul stat sovietic ar trebui „să se uite la Ucraina cu atenție, să se gândească serios“.

În plus, Tokayev a minimizat implicarea Direcției Principale a Statului Major al Federației Ruse în Kazahstan pentru a ajuta la înăbușirea tulburărilor din așa numita „Ianuarie sângeroasă“. La începutul acestui an, oamenii au ieșit în stradă în Kazahtan nemulțumiți de creșterea prețurilor la gaze. Guvernul a fost demis, iar reședința președintelui a fost incendiată. Mai mulți analiști au spus atunci că Tokayev a fost amenințat de o posibilă lovitură de stat.

El a ținut să sublinieze faptul că forțele ruse și alte forțe ale OTSC nu s-au angajat în niciun fel de operațiuni de menținere a păcii și că unii oameni „denaturat întreaga situație”, susținând că Rusia a „salvat“ Kazahstanul. Tokayev a spus că forțele ruse nu au tras niciun glonț și au plecat din țară după zece zile.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#Kazahstan #sanctiuni #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.