Vladimir Putin, părăsit de unul dintre cei mai importanți aliați: Sancțiunile sunt sancțiuni. Nu le putem încălca

Președintele Kazahstanului, Kassym-Iomart Tokayev, considerat un apropiat al lui Vladimir Putin, a declarat unui canal de televiziune rusesc, că țara sa nu intenționează să încalce sancțiunile occidentale impuse Rusiei în urma invaziei Ucrainei.

Într-un interviu acordat postului Rossia-24, Tokayev a precizat că toate comentariile anterioare ale oficialilor kazahi că sancțiunile vor fi respectate sunt corecte.

„Sancțiunile sunt sancțiuni. Nu le putem încălca, mai ales pentru că primim avertismente despre posibile așa-zise sancțiuni secundare împotriva economiei noastre din Occident, dacă am încălcat sancțiunile

Dar subliniez, continuăm să lucrăm cu guvernul rus, aș spune într-o manieră intensificată și să ajungem la acordurile necesare, fără încălcarea sancțiunilor“, a declarat Kassym-Iomart Tokayev, potrivit intellinews.com.

Liderul din Kazahtan a menționat însă că țara nu renunță total la relațiile cu Rusia și și-a reconfirmat apartenența la Uniunea Economică Eurasiatică (EEU) și Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO), conduse de Rusia.

De la învazia Rusiei în Ucraina, autoritățile din Kazahstan au evitat să condamne dur Moscova, dar au dat un semnal clar în 9 mai când țara a refuzat să organizeze o paradă de Ziua Victoriei.

Atunci, prezentatorul de televiziune rusă Tigran Keosayan, despre care s-a vorbit uneori drept un „câine de atac” a Kremlinului, a reacționat și a spus că fostul stat sovietic ar trebui „să se uite la Ucraina cu atenție, să se gândească serios“.

În plus, Tokayev a minimizat implicarea Direcției Principale a Statului Major al Federației Ruse în Kazahstan pentru a ajuta la înăbușirea tulburărilor din așa numita „Ianuarie sângeroasă“. La începutul acestui an, oamenii au ieșit în stradă în Kazahtan nemulțumiți de creșterea prețurilor la gaze. Guvernul a fost demis, iar reședința președintelui a fost incendiată. Mai mulți analiști au spus atunci că Tokayev a fost amenințat de o posibilă lovitură de stat.

El a ținut să sublinieze faptul că forțele ruse și alte forțe ale OTSC nu s-au angajat în niciun fel de operațiuni de menținere a păcii și că unii oameni „denaturat întreaga situație”, susținând că Rusia a „salvat“ Kazahstanul. Tokayev a spus că forțele ruse nu au tras niciun glonț și au plecat din țară după zece zile.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#Kazahstan #sanctiuni #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.