Vladimir Putin, părăsit de unul dintre cei mai importanți aliați: Sancțiunile sunt sancțiuni. Nu le putem încălca

Președintele Kazahstanului, Kassym-Iomart Tokayev, considerat un apropiat al lui Vladimir Putin, a declarat unui canal de televiziune rusesc, că țara sa nu intenționează să încalce sancțiunile occidentale impuse Rusiei în urma invaziei Ucrainei.

Într-un interviu acordat postului Rossia-24, Tokayev a precizat că toate comentariile anterioare ale oficialilor kazahi că sancțiunile vor fi respectate sunt corecte.

„Sancțiunile sunt sancțiuni. Nu le putem încălca, mai ales pentru că primim avertismente despre posibile așa-zise sancțiuni secundare împotriva economiei noastre din Occident, dacă am încălcat sancțiunile

Dar subliniez, continuăm să lucrăm cu guvernul rus, aș spune într-o manieră intensificată și să ajungem la acordurile necesare, fără încălcarea sancțiunilor“, a declarat Kassym-Iomart Tokayev, potrivit intellinews.com.

Liderul din Kazahtan a menționat însă că țara nu renunță total la relațiile cu Rusia și și-a reconfirmat apartenența la Uniunea Economică Eurasiatică (EEU) și Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO), conduse de Rusia.

De la învazia Rusiei în Ucraina, autoritățile din Kazahstan au evitat să condamne dur Moscova, dar au dat un semnal clar în 9 mai când țara a refuzat să organizeze o paradă de Ziua Victoriei.

Atunci, prezentatorul de televiziune rusă Tigran Keosayan, despre care s-a vorbit uneori drept un „câine de atac” a Kremlinului, a reacționat și a spus că fostul stat sovietic ar trebui „să se uite la Ucraina cu atenție, să se gândească serios“.

În plus, Tokayev a minimizat implicarea Direcției Principale a Statului Major al Federației Ruse în Kazahstan pentru a ajuta la înăbușirea tulburărilor din așa numita „Ianuarie sângeroasă“. La începutul acestui an, oamenii au ieșit în stradă în Kazahtan nemulțumiți de creșterea prețurilor la gaze. Guvernul a fost demis, iar reședința președintelui a fost incendiată. Mai mulți analiști au spus atunci că Tokayev a fost amenințat de o posibilă lovitură de stat.

El a ținut să sublinieze faptul că forțele ruse și alte forțe ale OTSC nu s-au angajat în niciun fel de operațiuni de menținere a păcii și că unii oameni „denaturat întreaga situație”, susținând că Rusia a „salvat“ Kazahstanul. Tokayev a spus că forțele ruse nu au tras niciun glonț și au plecat din țară după zece zile.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#Kazahstan #sanctiuni #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.